„CLIPA LITERAR-ARTISTICĂ” – O tribună a culturii românești contemporane și un spațiu al dialogului dintre scriitori

O cronică de prezentare a revistei editate de Constantin Geantă

În peisajul publicațiilor literare și culturale românești contemporane, revista „CLIPA LITERAR-ARTISTICĂ”, realizată și editată sub îndrumarea scriitorului Constantin Geantă, se afirmă ca o publicație dedicată promovării creației literare, valorificării patrimoniului spiritual românesc și susținerii dialogului dintre scriitori, publiciști, cercetători și oameni de cultură din diferite zone ale țării și din diaspora.

Numărul analizat, anul al V-lea, nr. 7–10, ianuarie–octombrie 2026, însumează 204 pagini și ilustrează, prin bogăția materialelor publicate, preocuparea redacției pentru diversitatea expresiei culturale. Revista se prezintă și sub genericul „Confluențe – Revista Publiciștilor de la Cozia la Olt și Dunăre”, formulă care sugerează atât o ancorare în geografia spirituală a Olteniei, cât și aspirația către un dialog cultural mai larg.

Personalitatea lui Constantin Geantă se află în centrul acestui demers editorial. În calitate de director general și fondator, el asigură continuitatea unei inițiative care urmărește să ofere autorilor un spațiu de afirmare și cititorilor o perspectivă asupra vieții literare și culturale actuale.

O revistă culturală nu se definește numai prin textele pe care le publică, ci și prin capacitatea de a crea legături între oameni, generații și forme diferite de sensibilitate. Din această perspectivă, „CLIPA LITERAR-ARTISTICĂ” îndeplinește o funcție importantă: aduce împreună poeți, prozatori, eseiști, critici, publiciști și personalități preocupate de istorie, spiritualitate, educație și artă.

Structura redacțională, în care se regăsesc Elena Manda, Mircea Vasii, Alois Niculescu Gabriel și Petre Tiberiu Nistor, alături de numeroși redactori și colaboratori, evidențiază caracterul colectiv al proiectului. Prezența profesorului universitar Florentin Smarandache în conducerea onorifică pentru diaspora și a lui Al. Florin Țene în cea pentru țară deschide revista către un orizont cultural care depășește cadrul strict local.

Unul dintre meritele publicației constă în varietatea genurilor și a subiectelor abordate. Poezia lirică și meditația filosofică se întâlnesc cu eseul, studiul de istorie culturală, evocarea, portretul literar, reportajul și reflecția asupra unor probleme ale societății contemporane.

În paginile revistei, literatura nu este izolată într-un spațiu exclusiv estetic. Ea comunică permanent cu istoria, credința, memoria colectivă, educația și experiența vieții cotidiene. Această deschidere îi conferă publicației un caracter de revistă culturală generalistă, în care creația individuală se înscrie într-un dialog mai amplu despre identitatea și valorile comunității.

Un exemplu relevant îl constituie articolul semnat de Al. Florin Țene, „Revista «Cozia» – un reper cultural al spiritualității și identității oltenești”, care evidențiază rolul publicațiilor regionale în conservarea memoriei locului și în afirmarea valorilor culturale. Alături de asemenea intervenții, revista acordă spațiu poeziei, portretelor de personalități, evocărilor religioase și istorice, precum și contribuțiilor cu profil științific.

Diversitatea colaboratorilor reprezintă una dintre caracteristicile definitorii ale publicației. Dintre autorii identificați în numărul analizat, se remarcă: Al. Florin Țene, prezent cu eseu și poezie, contribuie la dimensiunea critică și literară a revistei. Articolul său despre revista „Cozia” pune în discuție responsabilitatea publicațiilor culturale față de memoria și identitatea unei comunități. Titina Nica Țene, prin poeziile sale, aduce în paginile revistei o sensibilitate lirică orientată spre întoarcerea la spațiul natal, spre nostalgie și recuperarea afectivă a trecutului. Poemul „Toarcem amintirea” sugerează felul în care memoria devine o formă de continuitate sufletească. Ionuț Țene, autorul poemului „Ultimul poet al generației în blugi”, dedicat lui Adrian Păunescu, valorifică memoria unei generații și relația dintre poezie, experiența istorică și sentimentul apartenenței naționale. Florentin Smarandache, cunoscut pentru preocupările sale științifice și filosofice, semnează studiul „Teoria neutrosofică a evoluției: grade de evoluție / indeterminare / involuție”. Prezența sa arată că revista nu se limitează la beletristică, ci este deschisă și reflecției interdisciplinare. Vivi–Viorel Pintea, prin textul „Despre menirea femeii”, propune o meditație dialogată asupra rolului femeii în familie și societate, îmbinând observația socială cu reflecția morală și religioasă. Zenovia Zamfir, în articolul despre pelerinajul cultural-spiritual dedicat Patriarhului Justinian și Mitropolitului Bartolomeu, aduce în prim-plan memoria unor personalități ecleziastice și importanța patrimoniului spiritual vâlcean. Sofia Antimir este prezentă prin poezie, iar Constantin Geantă îi dedică reflecții asupra universului său poetic, în textul „Scriitorul între abis și lumină”. Relația dintre creație și comentariul critic oferă cititorului posibilitatea de a descoperi nu doar textul literar, ci și câteva dintre sensurile sale interioare. Petre Tiberiu Nistor contribuie la profilul cultural al publicației prin texte de evocare și reflecție, în timp ce Paulian Buicescu și Maricela-Paraschiva Buicescu sunt reprezentați prin materiale care pun accentul pe educație, copilărie și valorile morale.

Alături de aceștia, colectivul redacțional și lista colaboratorilor îi includ pe Elena Manda, George Mămularu, Cecilia Tatiana Simionescu, Ion Talpoș, Cristina Nălbitoru, Puiu Răducan, Margareta Saimac, Daniela Ionescu, Dan Lucian Corb, Sofia Antimir și Zenovia Zamfir, între alții. Enumerarea ilustrează diversitatea comunității reunite în jurul revistei, fără a epuiza contribuțiile tuturor autorilor publicați.

Această pluralitate nu trebuie înțeleasă doar ca o acumulare de semnături. Ea reprezintă șansa întâlnirii dintre experiențe intelectuale diferite: literatura de inspirație confesivă, poezia meditativă, studiul cultural, eseul de idei și publicistica orientată spre viața comunității.

O altă direcție importantă a revistei o constituie recuperarea valorilor spirituale și istorice ale spațiului vâlcean și oltenesc. Referințele la Mănăstirea Cozia, la personalități ale Bisericii Ortodoxe Române, la tradițiile educaționale și la activitățile culturale locale conturează o geografie a memoriei.

Prin asemenea materiale, revista își asumă și o funcție documentară. Evenimentele culturale, personalitățile evocate și inițiativele comunitare sunt consemnate pentru cititorul de astăzi, dar și pentru cel de mâine. În acest sens, publicația poate deveni o sursă utilă pentru cercetarea vieții culturale regionale și pentru reconstituirea activității unor scriitori și instituții.

Este demnă de remarcat și prezența unor contribuții din domenii diferite, de la știință și filosofie până la spiritualitate și educație. Această deschidere lărgește orizontul revistei și îi permite să se adreseze unui public divers, interesat atât de literatură, cât și de problemele culturii în sens larg.

Într-o perioadă în care vizibilitatea unei cărți depinde tot mai mult de mecanismele rapide ale comunicării digitale, revistele literare își păstrează importanța prin capacitatea de a selecta, contextualiza și păstra creațiile într-un cadru cultural coerent.

„CLIPA LITERAR-ARTISTICĂ” oferă autorilor posibilitatea de a-și face cunoscute textele, de a intra în contact cu alți creatori și de a participa la viața unei comunități intelectuale. Publicarea poeziei alături de eseu, evocare și comentariu critic creează premisele unei receptări mai ample a operei și stimulează interesul pentru lectură.

În același timp, diversitatea colaboratorilor presupune o responsabilitate editorială permanentă. Selecția atentă a materialelor, corectitudinea informațiilor, îngrijirea limbajului și echilibrul dintre creație și comentariu critic pot consolida prestigiul publicației. Aceste exigențe sunt cu atât mai importante cu cât revista își propune să reprezinte mai multe generații și orientări literare.

Un merit al demersului inițiat de Constantin Geantă este tocmai acela de a menține deschis acest spațiu al întâlnirii culturale, în care fiecare autor poate contribui la imaginea de ansamblu a literaturii și spiritualității contemporane.

Revista „CLIPA LITERAR-ARTISTICĂ”, editată de scriitorul Constantin Geantă, se afirmă ca o publicație preocupată de promovarea literaturii, de valorificarea patrimoniului cultural și de consolidarea relațiilor dintre scriitorii din țară și din diaspora. Prin varietatea autorilor și a temelor, prin îmbinarea creației literare cu reflecția culturală și prin atenția acordată identității regionale, publicația își construiește un profil propriu în peisajul revuistic românesc.

Poezia semnată de Titina Nica Țene și Ionuț Țene, intervențiile critice ale lui Al. Florin Țene, studiul interdisciplinar al lui Florentin Smarandache, textele lui Vivi–Viorel Pintea și contribuțiile celorlalți colaboratori demonstrează că revista își propune să cuprindă o paletă largă de preocupări și sensibilități.

Valoarea unei reviste culturale nu se măsoară exclusiv prin numărul paginilor sau al semnăturilor, ci prin capacitatea de a stimula lectura, de a păstra memoria și de a încuraja creația autentică. Din această perspectivă, „CLIPA LITERAR-ARTISTICĂ” reprezintă un proiect editorial care merită urmărit și susținut, iar activitatea lui Constantin Geantă ilustrează rolul animatorului cultural în viața comunității literare.

În cele din urmă, revista își justifică existența printr-o misiune esențială: aceea de a transforma clipa creației individuale într-o mărturie durabilă a vieții culturale românești. Fiecare poem, eseu, evocare sau studiu publicat poate deveni o parte a acestei memorii comune, în care literatura continuă să apropie oamenii și să dea sens timpului.

Al. Florin Țene