Înjurătura aşa cum o ştim în ziua de azi şi-a pierdut o parte din încărcătura avută în urmă cu câteva sute de ani. Pe atunci o înjurătură avea alte semnificaţii şi era pedepsită aspru.
Am la îndemână un exemplu de la Braşov din 1725. Un proces verbal de audiere a martorilor din 31 mai 1725 (scris în germană, îl puteţi vedea în fotocopie la sfârşitul articolului) ne arată că Vlad Ţiganul l-a chemat la judecată pe Gheorghe Stoia pentru o serie de insulte. Martorul Dumitru Mucea relata astfel întâmplarea: pe când se afla în centrul Braşovului alături de Vlad Ţiganul, acesta i-a spus lui Gheorghe Stoia să „se ducă după taică-său, că îi merge mai rău ca lui”. La această interpelare ironică, Gheorghe Stoia a răspuns cu un val de înjurături: „să vezi ce-ţi dau, cioară spurcată” şi că „îi fute muma şi tatăl” (notarul sas a adăugat „şi în cur”). Dumitru Mucea a făcut apel la Gheorghe Stoia, spunându-i că părinţii lui au fost oameni cinstiţi (ehrlich) şi că ar trebui să se poarte ca atare, Gheorghe a răspuns cu alte ameninţări.
Alţi doi martori confirmă înjurăturile adresate de Gheorghe Stoia lui Vlad Ţiganul şi adaugă un detaliu suplimentar: Stoia i-ar fi spus lui Vlad Ţiganul că părinţii săi au fost oameni cinstiţi nu „neam de călăi”. Interesantă este alegerea notarului sas, care a notat înjurăturile de la început în limba română, dar acuzaţia că Vlad Ţiganul ar fi „neam de călău” a transcris-o în limba germană.
SPURCĂCIUNEA CĂLĂILOR
În evul mediu, călăii aveau ataşat un puternic stigmat social: erau consideaţi impuri, necuraţi – spurcaţi. Era vorba de o impuritate ritualică, strâns legată de impuritatea biblică din legile lui Moise. Înaintea descoperirii bacteriilor şi viruşilor era în funcţiune un mecanism de protecţie care declara drept impuri oamenii posibil purtători de infecţii (precum femeile la ciclu), iar călăii se calificau pentru această poziţie alături de hingheri sau belitorii de animale moarte. Exista o balanţă: impuritatea meseriei era echilibrată de câştigurile băneşti ridicate.
Însă un călău sau orice om desemnat drept impur (spurcat sau în germană „unrein”) primea imediat şi caracterizarea de „unehrlich” – „necinstit”, ceea ce îl excludea automat din orice breaslă. A fi „neam de călău” însemna în Başovul începutului de secol al XVIII-lea a fi spurcat – unrein şi unehrlich.
Există multe astfel de cazuri care tratează impuritatea ritualică în Braşovul secolului al XVIII-lea: călăul oraşului îşi bate fiul, iar acesta se refugiază în casa unui ţigan – ţiganul respectiv se plânge primăriei că preotul îi cere prea mulţi bani pentru sfinţirea casei devenite „impure”; un ţigan este bătut de călău pe stradă, atingerea bastonului călăului îl face pe ţigan să devină „unrein” – spurcat pentru toţi vecinii săi şi nu îşi mai găseşte de lucru; un pastor din Ghimbav ajută la belirea unei vite moarte – devine spurcat şi îşi pierde slujba.
ŢIGANII SUNT SPURCAŢI SAU SPURCAŢII SUNT ŢIGANI?
Ţiganii braşoveni apar încă de la primele menţiuni documentare ca hingheri sau călăi ai oraşului. Celelalte meserii care le oferă de lucru ţiganilor: măturători în piaţa mare, reparatori ai canalelor de scurgere de pe străzile oraşului, se ocupau de golitul haznalelor din curţile cetăţenilor; fierari şi cârpaci de încălţări (fără a fi cuprinşi în bresle). Cu excepţia ultimelor două meserii, doar ocupaţii stigmatizate ca spurcate. În vestul Europei meseriile considerate impure (mai ales cea de călău) erau transmise ereditar, din tată-n fiu, ceea ce crea adevărate dinastii de călăi. Acest fenomen împingea impuritatea în beneficiul sau dauna unei singure linii genetice – mai la est, în zona noastră ţiganii au preluat toate aceste ocupaţii impure, atrăgându-şi stigmatul asociat cu ele.
Expresia „cioară spurcată” avea în 1700 o încărcătură diferită faţă de ziua de azi: era considerată mai degrabă o calomnie, nu o injurie. Era o acuzaţie care îi limita acuzatului mai multe drepturi, împingându-l practic în afara societăţii.
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
15 comentarii la “Lecţia de Istorie! De ce li se spunea ţiganilor „ciori spurcate””
O teorie de rahat rasista.
MUIE cine a scris porcaria de articol.
Si astazi,tiganii sunt ciori spurcate!
Ce interesant, in 1725 Brasovul a avut populatie nemteasca si maghiara. Romini nici nu au exsitat in zona !
Pai avand in vedere ca Transilvania stapanea imperiul Austro-Ungar este explicabil, le era frica sa-i mentioneze pe romani, se temeau ca vor trebui sa plece din teritoriile ocupate abuziv.
Dedicat lui Kovacs incultul
Palia de la Orăștie, 1582
Palia de la Orăștie este prima traducere parțială în limba română a Vechiului Testament și a fost tipărită de fiul lui Coresi, Șerban, împreună cu Marian Diacul, care folosesc pentru prima dată numele de români, în loc de rumâni.
De în Mila lui Dumnezeu în zilele lu Batări Jigmon Voivodâ Ardealului: dăruim den aceaste cărți scrise a nostre ceaste doo de întăniu.
Celui domn de steag și vestit viteaz Ghesti Freanți alesu hotnogiu Ardelului și Țărâei Ungurești. Lăcuitoriu îndeva com aceaste doo cărți să fie părgâ pănâ Dumnezeu va și alalte tipări și scoate, și Măria lu Ghesti Freanți fu cu tot agiutoriul și le-au scris în cheltuialâ multâ. Și cu alți oameni buni încâ lăângâ sine și le-au dăruit voo frați românilor pentru aceaia rugați pre Dumnezeu preântru Măriei lui.
De în Mila lui Dumnezeu eu Șerban Diacu me-meșteru mare a tiparelor. Și cu Marien Diac dăâniadu în măna noastrâ ceaste cărți cetind și ne plăcurâ, și le-am scris voo fraților romăni, și le cetiți că veți afla întru iale mărgâritariu scumpu și vistieriu nesfărșit. Cunaște-ve-ți folosu buneaților și plata păcatelor de la Domnezeu întru ceaste cărți.” Palia de la Orăştie 1582
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2011/12/08/palia-de-la-orastie-1582/
și le-am scris voo fraților romăni, și le cetiți că veți afla întru iale mărgâritariu scumpu și vistieriu nesfărșit.
Eu, cu ajutoriul lu Dumnezeu, și cu voia acestor tuturor, și a sfatului mieu, și al ăltor, eu jupănul Hrăjil Lucaci, județul Brașovului și a tot Ținutul Brăsei, jâlui și dedi de le tipârii, în lauda Tatâlui, și Fiiului, și Duhului Sfânt, în cetatea ținutului domniei meale, în Brașov. Și se-au început aceastî carte a se tipâri dupî întruparea Fiiului și Cuvântului lu Dumnezeu, la 1580, a ot bitiia (de la facerea lumii) 7088, în luna lu dechemvrie, 14 dni (zile). Și se-au săvrășit lucrul la 1581, a ot bitiia 7089, în luna lu iunie, 28 dni […]
Frica, este un sentiment care guverneza pe voi romanii. "Capul aplecat sabia nu-l taie" "Frica de dumezeu" "De ce ti-e frica nu scapi" "Dacii s-au ascunsi in munti" etc. Sorry, nu au mentionat romanii pur si simplu ca nu era cazul.
Noua Dreapta Constanta – ai idei naziste…daca nu ati existat pe meleagurile noastre ardelene de ce sa va mentioneze ?
Kovács Emőke daca citeai acest articol cu atentie ai fi observat ca sunt doar nume romanesti, noi romanii suntem mentionati in multe documente istorice, chiar si in "Gesta Hungarorum" autorul vorbeste despre "valahii din tinuturile de dincolo de padure", in schimb pe tigani si pe bozgori TOATE cronicile Europene ii mentioneaza ca fiind neamuri salbatice venite din pustiul Asiei.
Senem Juszuf , poate! daca am fost capabili chiar si dupa 900 de ani sa ne luam inapoi cu arma in mana Transilvania este clar ca ne-a fost frica, si in 1919 cand am ocupat Budapesta de frica ce ne-a fost, ne-am agatat opincile pe cladirea parlamentului ungar.
Gesta Hongarorum a fost scos in 1330 when valachians arrived south to our Carpathian Mountains ! Gesta cand a fost scris in 1330 valahii au ajuns din sudul balcaniilor sud de muntii nostriii Carpati. Gesta este dovada ca nu ati fost aici. Numai tiganul are nume rominesc cea ce dovedeste ca romii si rominii sunt aceasi neam ! Dar esti un las si nu recunosti adevarul !
Gresit, Gesta Hongarorum a fost scrisa la 1200, dar ca de obicei inventati istoria altor popoare, toti vecini vostri va scuipa pentru ca sunteti niste lichele ordinare, incerci sa induci idea falsa ca aromanii din Balcani ar fi emigrat in bazinul Transilvaniei insa uitati ca sunteti veniti din Asia, aloooo, voi veniti de pe alt continent!!!!! Expresia "muntii nostriii Carpati" nu este valabila pentru voi, Carpatii au fost, sunt si vor fi intodeauna ai Romanilor, dar nu te impacienta, daca nu ti-a spus nimeni te informez eu, tinutul vostru de bastina este MONGOLIA
se vede clar ca nu stii istorie, esti incult de neam tiganesc ! voi rominii sclavii turciilor eliberati de armata victoriaosa maghiara negati istoria voastra ! sunteti un neam de sclavi fara cióultura si fara valoare ! neam tiganesc !!!
@ Curva proasta si inculta Kovács Emőke
In 1700 Brasovul avea mai degraba o populatie majoritar nemteasca si una romaneasca la periferiile lui, adica cartierul Scheii Brasovului, cu o biserica ortodoxa din 1292, reconstruita sub forma actuala 1495. Maghiarii nu prea erau in Brasov pana politicile de maghiarizare si colonizare incepute cu 1867, anul cand s-a creat Austro – Ungaria.
Daca o sa te uiti prin recensamintele oficiale austriece incepand cu 1700, adica cele efectuate de austrieci o sa gasesti romanii prezenti cam peste tot. chiar in secuime la 1700 erau 50% secui si 50% romani ( vezi Milton Lehrer).
Curva proasta si urata, nu mai rastalmacii Gesta Hunganorum, acolo scrie clar romanii (blachii), impreuna cu slavi si bulgari s-au opus avansarii ungurilor in Carpati.
E trist ca mai exista unguri care traiesc inca in trecut si e inca mai trist ca tot incearca sa falsifice trecutul.
Ti-am mai zis ca esti proasta cu spume la gura.
Regele Andrei al II-lea a emis asa zisa ,,Bula de aur a regelui Andrei al II-lea (1224)”prin care lua pamanturile valahilor din Transilvania ca sa le dea teutonilor germani stabiliti aici;
,,Dar sub orice jude se vor afla, să fie judecați numai după dreptul obișnuielnic și nimeni să nu cuteze a-i chema înaintea noastră, afară de atunci când pricina lor nu s-a putea hotărî în fața judelui lor. Iar afară de cele mai sus zise, le-am dat pădurea vlahilor și a pecenegilor („silva blacorum et bissenorum”), dimpreună cu apele, ca să le folosească împreună cu sus-numiții Blaci și pecenegi și să nu fie datori a face nici o slujbă pentru aceasta, bucurându-se de mai sus zisa libertate”
http://ro.wikipedia.org/wiki/Diploma_andrean%C4%83
E greu cand prostia te doare?
E greu sa pricepi sau nu iti functioneaza supapa de admisie in a citi in notarul regelui Bella,cel numit ,,Anonymus”(vezi ca are statuie la Castelul Hunyady,in Budapesta) cartea,,Gesta Hungarorum,adica,,Faptele Ungurilor”,la capitolul,,TÉTÉNY OKOSSÁGA” adica,,Intelepciunea lui Tuthum”, in care se descrie cum capetenia Tuthum trimite iscoade in Tara de Dincolo de Paduri” adica in Ultra Sylvanie,primul nume latin al Transilvaniei.
Ce vede acolo iscoada,obosito? Vlahi si slavi locuind impreuna ,o tara bogata dar pe care ei o considera usor de cucerit.Asta se intampla acum 1000 de ani,pe cand tiganii au intrat in Europa din India,prin secolul 13,creier de gagaritza.
Uite pe intelesul tau ce zicea pe la 1200 notarul,despre CUM A INCEPUT INVAZIA MAGHIARA IN TRANSILVANIA ROMANEASCA;
Az említett Tétény, ez az igen okos ember, kiküldött egy furfangos embert, Apafarkas-Agmánd apát, hogy loppal bejárva vizsgálja meg neki az erdőntúli föld minőségét és termékenységét, meg azt is, hogy miféle lakosai vannak. Ha lehet – gondolta -, háborúra kel majd azokkal. Ugyanis Tétény a maga emberségéből akart magának hírnevet és földet szerezni, mint ahogy a regöseink mondják: „Maguknak ők mind helyet szereztek, és hozzá még jó nevet is nyertek.” De elég ebből! Midőn Agmánd apa, Tétény kéme, róka módra körözve, a föld jóságát és termékenységét, továbbá annak lakosait – amennyire csak az emberi látás bírja – kifürkészte, kimondhatatlanul megszerette azt, és nagy gyorsan visszatért urához. Mikor megérkezett, urának sokat beszélt a föld jóságáról, aztán arról, hogy azt a földet igen-igen jó folyók öntözik; s ezeknek a nevét és minden hasznát is felsorolta: hogy fövenyükben aranyat gyűjtenek, s annak a földnek az aranya a legjobb, meg hogy ott sót ásnak. Előadta, hogy annak a földnek a lakosai az egész világon a leghitványabb emberek. Mégpedig azért, mivel BLASZOK és SZLOVéNEK; aztán fegyverük sincsen más, csak íj és nyíl; a vezérük, Gyalú, maga is csak kevéssé állja a próbát, de meg nincsenek körülötte jó vitézek sem, akik helyt mernének állani a magyarok merészségével szemben; végül azért is, mivel a kunok és a besenyők sokat bántják őket.
Acesta este,,pamantul vostru” adica in conceptia voastra,BUNUL FURAT E AL HOTULUI,NU AL PAGUBITULUI? Justitie a la hongrois.
Cat despre obiceiuri si portul popular,priveste pe columna lui Traian costumul dacilor si compara-l cu panatlonii largi,cu bluza scurta si scoasa in afara.
Priveste ceramica daca descoperita si vei vedea modelele de pe ea pe iile romanesti. Uite aici tarani romani din secolul 19,pictati de un pictor maghiar,carora le zice,,daci”;
http://adevaruldespredaci.ro/un-pictor-maghiar-dovedeste-continuitatea-dacilor-in-transilvania/.
Populatia Ungariei e formata din slavi ,germani si valahi maghiarizati cu cu forta.Exista cerctari genetice facute de statul maghiar. Elementul etnic maghiar(de origine asiatica,uralo-altaica)reprezinta doar 2% din actuala a Ungariei.
AR TREBUI SA NE PUPATI TALPILE,CACI NOI NU V-AM ROMANIZAT CU FORTA,CUM ATI FACUT VOI CU CEI 1MILION DE ROMANI AFLATI PE TERITORIUL UNGARIEI.
Uite aici dovada,bitch;
http://adevaruldespredaci.ro/ungaria-avea-un-milion-de-romani-in-sec-xix/
Ungaria avea un milion de vlahi în sec. XIX. Azi ar trebui să aibă 2-3 milioane de cetățeni cu rădăcini românești, din păcate maghiarizați – Adică vreo 25% din populația actuală a Ungariei.
Așa cum spuneam, cea mai mare parte a populației Ungariei de astăzi nu este formată din unguri, adică din urmașii lui Arpad, cel care a venit în Europa în secolul IX, ci din români, slavi, germani și alte neamuri maghiarizate, care și-au pierdut identitatea. Baronul Miklós Wesselényi, în lucrarea „Apel la chestiunea naționalității maghiară și slavă”, spune o serie de lucruri semnificative despre români, în anul 1843…
1. Baronul Miklós Wesselényi, despre populația valahă din Ungaria și Țările Românești:
“În actuala epocă a naționalităților evoluate și pe cale de evoluare, spiritul înalt al sentimentului național a inspirat și neamurile și națiunile de origine și limbă valahă. Aceste neamuri, care își trag originea și limba, în mare parte, de la marea gintă a Romei, oricât de dejosite și umilite prin apăsare și stârcire de-a lungul veacurilor, nu și-au uitat niciodată cu totul strălucita lor origine. Iar acum simt cu ardoare că un neam de aproape 7 milioane (În Valahia sunt aproximativ 2.000.000, în Moldova 1.200.000, În Basarabia 1.000.000, în Bucovina 500.000, în Transilvania 1.010.080, iar în Ungaria 1.085.000 de valahi. În total 6.795.000 de suflete.), care își are o origine a sa, o limbă a sa, ba chiar aceleași datini și fel de a fi, și care locuiește o porțiune de pământ a Europei, ce-i drept politicește împărțită în mai multe părți, dar geograficește unitară, mare ca întindere și înzestrată de natură cu cele mai mari bogății, poate avea viitor și se vede a fi chemat la existență națională.”
Citeste continuarea articolului,cum dorea acesta sa ii maghiarizeze cu forta;
2. Baronul Miklós Wesselényi, despre necesitatea maghiarizării vlahilor:
Ar mai fi de adaugat ca UNGURII AU INVATAT SCRISUL DE LA VALAHII DIN MUNTI.
PARTEA ESTICA A PANONIEI ESTE PAMANT ROMANESC,ar trebui sa punem opinca pe Tisa(si o s-o facem).
O zice alt notar maghiar,SIMON DE KEZA;
scrierile lui Simon de Keza, unul dintre cei mai impotanți cronicari maghiari ai secolului al XIII-lea, activ la curtea regelui Ladislau al IV-lea. În lucrarea CRONICUM HUNGARICUM el spune următoarele:
„Orașele din Pannonia, Pamfilia, Macedonia, Dalmația și Frigia care fuseseră pustiite prin jafurile și asediile Hunilor, părăsindu-și solul natal, trecură, cu îngăduința lui Attila în Apulia, pe Marea Adriatică, Blackii (vlahii), care fuseseră păstorii și colonii lor, rămânând de bună voie în Pannonia.”
NOTA 1: Cu alte cuvinte, în secolul V d. Chr., Panonia era ocupată de blachi (vlahi – strămoșii românilor), pe vremea aprigului Attila. E important de subliniat că în Cântecul Nibelungilor (celebra epopee germană), care face referire la vremea lui Attila, se vorbește despre ducele VLAH Ramunc, aflat în alaiul lui Attila, prezentat ca un personaj de seamă de la curtea sa. Neplăcută situație pentru extremiștii unguri să se afle că pe vremea lui Attila, Panonia era ocupată de valahi, pașnic, cu “binecuvântarea’ lui Attila, aceștia fiindu-i aliați. Desigur, ei, geto-daco-valahii, au rămas exact în locul în care i-a și găsit Attila cu ocazia invaziei pe care a făcut-o în Europa, adică în Panonia și în jurul Carpaților.
Mai departe, cronicarul maghiar ne spune:
„Mai rămăseseră dintre Huni trei mii de bărbați, care au scăpat cu fuga din războiul Crimildin și care, temându-se de popoarele din Apus, au rămas tot timpul în câmpia de la Chigla (în Rusia de astăzi – n.m.), până în vremea lui Arpad (secolul IX-X). Aceștia aici nu s-au chemat Huni, ci Zaculi (Secui). Căci acești Zaculi sunt rămășițe ale Hunilor (alți cronicari maghiari ne spun că secuii nu sunt nici huni, nici unguri, dar lui Keza i-a plăcut această idee așa că nu o mai comentez – n.m.) care, când au aflat că Ungurii se întorc din nou în Pannonia, le-au ieșit în cale, când se întorceau, în Ruthenia (în Rusia de astăzi – n.m.) și, după ce au cucerit împreună Pannonia, au dobândit o parte din aceasta, însă nu în câmpia Pannoniei, ci vecini cu Blackii (românii), au avut aceeasi soartă în munți. De aceea, amestecându-se cu Blackii, se spune că se folosesc de literele lor.”
NOTA 2: Ohoho! Ce lovitură de măciucă dă Budapestei acest Simon de Keza! Haideți să analizăm citatul:
1. După ce europenii i-au desființat pe huni, nu a mai rămas picior din seminția lor în această zonă, ultimii rămași – în număr de 3.000 (fie ei secui sau nu) – s-au retras de teama armatelor Apusene în zona RUSIEI unde au și rămas până la venirea lui Arpad. După aceea, ungurii lui Arpad au venit în Panonia. Ei bine, cronicarul maghiar ne spune că au cucerit o parte din Panonia, ÎN VECINĂTATEA VLAHILOR, ADICĂ A ROMÂNILOR. Cu alte cuvinte, teoria spațiului gol în care au venit ungurii este o gogoriță care ține doar la ignoranți, cronicarul spunându-ne că Arpad a luptat pentru a se instala în Panonia și că, după instalare, era vecin cu Vlahii, vlahii ăia care rămăseseră în Panonia din timpul lui Attila.
2. Ca o completare necesară, subliniez că în secolele IX și X (adică în vremea venirii lui Arpad în Europa), pe teritoriul Transilvaniei îi aveam voievozi pe VLAHII Gelu (a fost conducătorul unei formațiuni statale cu populație românească și slavă – în secolele IX și X – ce cuprindea bazinele Someșului Mic și Almașului, până la Poarta Meseșului. Lucrarea Gesta Hungarorum al lui Anonymus îl numește “Gelou, un anume blac”), Glad (a fost voievod al unei formațiuni statale medievale timpurii localizată pe teritoriul Banatului istoric – teritoriul dintre Tisa, Mureș, Dunăre și Carpați -, în prima jumătate a secolului al X-lea. Reședința principală a ducelui era Morisena – astăzi Cenad) și Menumorut ( a fost menționat în cronica notarului Anonymus al regelui ungur Béla al III-lea ca fiind Duce al țării dintre Tisa (o parte din Ungaria de astăzi -n.m.), Mureș, și Munții Apuseni, locuită de români, slavi, avari, “cozari” (probabil o ramură a hazarilor), având ca reședință cetatea Biharea, pe timpul venirii ungurilor – anul 896). Așadar, deci și prin urmare… 😉
3. În final, cronicarul ne mai spune că ungurii s-au amestecat cu vlahii în munți, având aceeași soartă… Adică vlahii erau aici, nu au venit de la sudul Dunării mai târziu…
4. Și cât de dureros poate fi pentru aroganța maghiară să se sublineze faptul că ungurii au luat literele (alfabetul) de la vlahi. Adică românii i-au învățat pe unguri să scrie și să citească. Neplăcut pentru Lazlo Tokes, dar dacă așa spune cronicarul lor, îl credem pentru că este evident că nu avea NICI MĂCAR UN SINGUR MOTIV să pună artificial în seama vlahilor astfel de lucruri. Dimpotrivă!
SURSE; M. Simonis de Keza, Chronicon hungaricum, Buda, 1782
Sursa traducerii: G. Popa-Lisseanu, Izvoarele Istoriei Românilor (Fontes Historiae Daco-Romanorum). Volumul IV. Cronica Ungurilor de Simon de Keza, București, 1935 (pe http://www.dacoromanica.ro)
Via: https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2013/02/12/cronicarul-maghiar-simon-de-keza-sec-xiii-despre-romani-si-secui/
Asa ca DRAGA EMOKE,MARS LA KKT, si lasa istoria si cultura la mana purtatorilor de creier, caci tu esti purtatoare de ura si estrogen ,nu de neuroni