Reorganizarea spionajului civil al Ungariei a luat sfârșit, iar acum vine rândul Biroului pentru Apărarea Constituției, contraspionajul de la Budapesta, scrie publicația Budapest Beacon. În iunie, comisia pentru securitate din Parlamentul ungar i-a audiat pe șefii spionajului civil, al celui militar, pe minstrul Apararii, pe ministrul de Interne și pe seful cancelariei premierului, Janos Lazar, considerat al doilea cel mai puternic politician din Ungaria, după premierul Viktor Orban.

În calitate de șef al cancelariei premierului, Janos Lzar este practic șeful comunității de informații al Republicii Ungare (spionajul este condus direct de Istvan Pasztor, fost atașat militar la ambasada Ungariei la Washington). El a declarat în fața parlamentului că restructurarea serviciului s-a încheiat. Până în 2010, spionajul ungar și contraspionajul erau conduse un ministru fără portofoliu și de către cancelaria premierului. În 2010, această responsabilitate a trecut în sarcina Ministerului de Externe, însă combinația de diplomatie și activități clandestine nu a dus la rezultate satisfăcătoare, iar sarcina conducerii spionajului a fost trecută din nou în atribuțiile cancelariei premierului.

Janos Lazar a declarat că situația serviciului era una dificilă până în 2010 (anul în care Fidesz a venit la guvernare) și că agenții ”aveau ca activitate principală întocmirea unor analize în pripă și nu colectarea a cât mai multor informații”. Lazar a arătat că bugetul spionajului a fost majorat de la 30 de milioane de dolari la 46 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. (Bugetul SIE pentru anul în curs este de peste 56 de milioane de dolari). Totodată, a crescut ritmul recrutării de noi agenți, însă Lazar a subliniat că este vorba despre un proces de durată, deoarece pentru pregătirea unui spion sunt necesari 10-15 ani. Totodată, acesta a arătat că este greu să recruteze tineri, în timp ce persoanele cu experiență profesională de 10-20 de ani se îndreaptă către sectorul privat, unde sunt plătite mult mai bine.

Janos Lazar a declarat că principala provocare pentru spionajul ungar ține de schimbările radicale produse în regiune de conflictul dintre Rusia și Ucraina, Ungaria ajungând să aibă frontieră comună cu un stat pe teritoriul căruia are loc un conflict armat. Lazar a asigurat că spionii unguri sunt foarte activi la Kiev, la fel ca și agenții din statele vecine Ungariei.

Lazar a mai punctat o prioritate a spionajului – bazinul carpatic și soarta comunității maghiare de aici, care va deveni, în opinia lui, un subiect fierbinte în următorii zece ani. Prin urmare, spionajul de la Budapesta desfășoară operațiuni pentru apărarea intereselor comunității maghiare din regiune. Este pentru prima dată în ultimii 25 de ani când spionajul ungar desfășoară activități care contravin intereselor guvernului ucrainean, iar Kievul face tot ce-i stă în putință pentru a zădărnici activitatea acestor agenți, spune Lazar.

În discursul său din Parlament, Lazar a trecut repede de la situatia din Ucraina la cea din România. El a declarat că autoritățile române îi acuză pe etnicii maghiari din România de ”infracțiuni închipuite” și că Ministerul Justitiei de la București are o agendă anti-ungară clară care ar afecta inclusiv libertatea religioasă a maghiarilor. Lazar susține că ”în spatele vălului transparenței și al justiției”, guvernul român duce o campanie împotriva bisericilor maghiare.

”Știm că Statele Unite se implică activ în politica internă a României. Acum nu putem estima dacă activitățile (anti-ungare ale României) sunt rezultatul colaborării cu Statele Unite, dar încercăm să înțelegem ce anume, dacă pot să mă exprim astfel, se întâmpla acolo”, a spus Lazar.

Șeful cancelariei lui Viktor Orban a sugerat că sincopa din relațiile politice cu SUA a afectat colaborarea dintre serviciile secrete ungare și americane. Lazar a acuzat de mai multe ori serviciile americane pentru faptul că au diseminat informații critice despre situația politică din Ungaria, în special în presa germană.

Așa cum una dintre marile probleme privind România ține de acțiunile autorităților de la București în cazul fostului deputat Marko Attila, în privința Croației Janos Lazar aduce în prim-plan cazul președintelui companiei MOL, Zsolt Hernadi. Acesta este acuzat în mai multe dosare de corupție în Croația, legate de implicarea MOL în privatizarea companiei croate INA. Lazar susține că este vorba despre ”discreditarea elitei mediului de afaceri din Ungaria”. Aceleași dosare de corupție au dus la o recrudescență a sentimentelor antimaghiare în Croatia, care devin tot mai evidente pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare.

Șeful spionajului ungar aduce din nou în discuție România și declară că Bucureștiul și Zagrebul boicotează în mod deliberat construcția interconectorilor rețelelor de gaze cu Ungaria, afectând astfel securitatea energetică a țării.

Janos Lazar a declarat că Ungaria nu și-a spionat aliații, așa cum au făcut Statele Unite, însă pentru Budapesta este esențial să cunoască modul în care sunt luate deciziile în cadrul UE. Oficialul ungar susține că România și Slovacia au făcut lobby cu succes la Bruxelles pentru ca au o rețea de spioni bine angrenată la vârful UE, în timp ce Ungaria suferă la acest capitol.

Lazar suspectează că multe dintre procedurile de infringement lansate împotriva Ungariei de către Comisia Europeană sunt determinate de o serie de interese de afaceri. El estimează că relația cu Bruxellesul va fi foarte încordată în următorii 2-3 ani, din cauza reformelor adoptate de guvernul Orban, reforme care restrâng influența marilor companii occidentale în Ungaria.

În afară de Ianos Lazar, în fata deputaților ungari au mai vorbit ministrul ungar al Apărării, cae a declarat că țara sa joacă un rol important in NATO și că unul dintre obiectivele sale este să extindă baza aeriană Papa, care ar putea deveni o placă turnantă pentru trupele NATO ce vor sosi in regiune.

Mult mai interesante au fost cele spuse de ministrul de Interne Sandor Pinter. El a arătat că Serviciul Național de Securitate aflat în subordinea ministerului său funcționeaza dincolo de capacitatea maximă, din cauza numărului mare de ordine judecătorești pentru interceptarea convorbirilor și filaje. Agenții au ajuns să facă multe ore suplimentare și sunt suprasolicitați, motiv pentru care ministrul a cerut suplimentarea personalului și achizitionarea unor mijloace tehnice performante care să le ușureze activitatea.

Gheorghe Petre

19-07-2015