Punctul de vedere al Patriarhiei Române în legătură cu necesitatea continuării finanțării publice a construirii Catedralei Mântuirii Neamului a fost susţinut de un comunicat de presă:
Referitor la inițiativa legislativă recentă privind modificarea Ordonanței de Guvern nr. 19/2005 privind realizarea Catedralei Mântuirii Neamului, astfel încât acest proiect să nu mai poată fi finanţat din bani publici, facem următoarele precizări:
1. Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un vechi proiect de peste 130 ani. După Războiul de Independență din anul 1877, când bulgarii au hotărât construirea Catedralei Alexandru Nevski din Sofia, ca expresie de recunoştinţă faţă de soldații căzuți pentru independența Bulgariei de sub Imperiul Otoman, regele Carol I (1866-1914) a promulgat Legea nr. 1750/1884 în care se preciza necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București. Prin aceeași lege, Statul român aloca un buget de 5 milioane de lei pentru construirea acesteia, sumă care reprezenta aproximativ 5% din bugetul țării, însă, din nefericire, începerea lucrărilor a fost amânată. Primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1925-1939), a reluat ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, mai ales după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, ca fiind un deziderat național. În prezent, proiectul a devenit o realitate, construcția este avansată şi poate fi finalizată până în anul 2018. Afirmația domnului deputat Remus Cernea că obiectivul Catedrala Mântuirii Neamului nu ar trebui să se mai afle în programul România 100, menit să marcheze, în anul 2018, o sută de ani de la constituirea Statului unitar Român, arată lipsa de respect și de adeziune a domnului Remus Cernea față de istoria și credinţa poporului român.
2. Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este o necesitate de ordin practic atât în ceea ce privește spațiul din Sfântul Altar, cât și spațiul destinat credincioșilor. Catedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, construită în urmă cu peste 350 de ani (1656-1658) ca biserică de mănăstire, având doar provizoriu statutul de catedrală, stabilit de patriarhul Miron Cristea în anul 1925, nu mai corespunde astăzi cerințelor liturgice, pastorale şi de reprezentare ale Bisericii Ortodoxe Române. Dacă până în anul 1990 Sfântul Sinod era format doar din 12 membri, în prezent numărul ierarhilor este de 53. În acelaşi timp, capacitatea actualei Catedrale patriarhale din Dealul Mitropoliei este de aproximativ 500 de persoane, situaţie în care numeroşi credincioşi sunt nevoiţi să participe la Sfânta Liturghie aflându-se în exteriorul acesteia, de multe ori în condiţii de vreme nefavorabilă.
3. Toate catedralele şi bisericile mari construite după anul 1990 în alte orașe ale României au primit sprijin financiar de la bugetul central sau de la bugetele locale, potrivit Constituției României (art. 29-30), Legii Cultelor nr. 489/2006, O.G. 82/2001 şi H.G. nr. 1470/2002. Autorităţile Statului român au înţeles necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului ca necesitate practică, dar şi ca simbol al demnității şi unității naţionale prin adoptarea în unanimitate a Legii Catedralei nr. 261/2005, precum şi ca o reparație morală pentru bisericile demolate sau translate din Bucureşti pentru a construi în locul lor Casa Poporului. În art. 1 alin. (2) al acestei legi se prevede că fondurile necesare construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita alocărilor bugetare anuale, precum și de organele administrației publice locale. În acest context, aprobarea iniţiativei legislative a domnului Remus Cernea ar constitui o discriminare între Catedrala Mântuirii Neamului și orice alt lăcaș de cult, al oricărui cult religios recunoscut din România, sprijinit financiar de către stat. Menţionăm că în alte state din lume, marile catedrale s-au construit şi cu sprijinul financiar al Statului sau prin acordarea de facilități fiscale pentru societățile comerciale care au contribuit la edificarea acestora. De exemplu, Catedrala Națională din Washington DC (SUA), Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova (Rusia), Catedrala Sfântul Sava din Belgrad (Serbia) etc.
4. Viitoarea Catedrală patriarhală sau Catedrala Mântuirii (eliberării) Neamului va fi un obiectiv arhitectural şi turistic important pentru Bucureşti, singura capitală europeană care nu are încă o Catedrală reprezentativă pentru credinţa majorității locuitorilor săi (două milioane de creștini ortodocși). După cum sume importante de bani au fost alocate de la bugetele de stat centrale și locale pentru Biblioteca Naţională, Teatrul Național şi Arena Națională, obiective reprezentative din București, deși nu toți cetăţenii merg la bibliotecă, teatru sau stadion, tot astfel este justificat şi sprijinul financiar de la Stat pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
5. Atitudinea ostilă a domnului Remus Cernea faţă de noua Catedrală s-a manifestat şi în anul 2007 când Asociația Solidaritate pentru libertate de conștiință, condusă pe atunci de dânsul, a pierdut definitiv și irevocabil în fața instanțelor judecătoreşti o acțiune în contradictoriu cu Patriarhia Română. Ca şi atunci, şi în prezent citatele trunchiate din legislație au devenit o regulă în slaba argumentare a domniei sale. De exemplu, domnul Remus Cernea ignoră cu bună ştiinţă mențiunea explicită din Legea cultelor nr. 489/2006, potrivit căreia Cultele religioase recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului pentru cheltuielile privind … construcții noi (art. 10 alin 6). În schimb, acesta încearcă să deducă din neutralitatea statului (inclusiv față de ideologiile atee) o interdicție a autorităţilor de a acorda sprijin cultelor recunoscute, potrivit reglementărilor existente, titrează Basilica.
În concluzie, recenta inițiativă legislativă provocatoare a domnului Remus Cernea are ca scop legiferarea de către Parlamentul României a unei interdicţii de finanţare a viitoarei Catedrale patriarhale, iniţiativă care intră în contradicție cu Constituția României (art. 29) şi Legea cultelor nr. 489/2006.
Aşteptăm autosesizarea CNCD în legătură cu proiectul de lege discriminatoriu al deputatului Remus Cernea şi amenda pe măsură.
NapocaNews
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
7 comentarii la “Patriarhia Română îi răspunde lui Remus Cernea: „o discriminare între Catedrala Mântuirii Neamului și orice alt lăcaș de cult, al oricărui cult religios recunoscut””
Eu as fi deacord cu finantarea STATULUI dar dupa aceea toate bunurile si propietatile bisericesti de orice cult sa revina STATULUI ca propietar si bisericilor ca utilizator al uzu-fructului.
Statul Român datorează o căruță gigantică de bani Bisericii Ortodoxe Române. Secularizarea averilor mănăstirești de către Stat a fost nu doar o lovitură dată Bisericii Ortodoxe din România, ci a avut ca scop distrugerea Ortodoxiei în întregimea ei.
Este bine de ştiut că secularizarea averilor Bisericii Ortodoxe s-a făcut, în Principatele Române, în trei paşi:
1. În 1835, impunerea de către ocupantul rus a Regulamentului Organic a avut o clauză mai puţin cunoscută, aceea de confiscare / secularizare a moşiilor aflate în proprietatea mitropoliilor şi episcopiilor şi transformarea episcopilor şi preoţilor în salariaţi ai incipientului Stat Român. În grija mitropoliilor se afla finanţarea celor două Academii domneşti din Bucureşti şi Iaşi, academii care au beneficiat de cele mai strălucite minţi ale Răsăritului ortodox în secolele XVII-XIX şi care au dăruit Principatelor Române şi întregului Răsărit ortodox o pleiadă de mari intelectuali creştini. Nu întîmplător Universitatea din Bucureşti s-a construit pe temelia vechii Academii domneşti ctitorită de Matei Basarab la jumătatea veacului al XVII-lea, cu singura deosebire că în noul format regele Carol I a demolat până în temelii biserica Sf. Sava în jurul căreia funcţiona în vechime Mănăstirea Sf. Sava şi Academia domnească.
2. În luna mai 1859, Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile mănăstirilor româneşti neînchinate, mănăstiri în care vieţuiau atunci mai mult de 10.000 de călugări şi maici. În aceste mănăstiri se tipăreau cărţi de cult, dar şi abecedare, calendare, manuale şcolare, etc (nu degeaba marele istoric Nicolae Iorga a spus că adevăraţii ctitori ai limbii române aşa cum o vorbim astăzi sunt călugării traducători şi tipografi de la Mănăstirea Neamţ). Aceste mănăstiri construiseră primele spitale şi şcoli din Principate. Una dintre cele mai vechi bolniţe a fost cea construită la Mănăstirea Tismana la începutul veacului al XVI-lea. Bolniţele mănăstireşti au fost extinse în secolele XVII şi XVIII în Bucureşti (Mănăstirea Colţea, Aşezămîntul Brâncovenesc, Sf. Pantelimon, etc) şi Iaşi (Sf. Spiridon) şi aşa au apărut primele spitale de pe actualul teritoriu românesc. Confiscarea marilor averi ale mănăstirilor româneşti a dus la ca în spitalele şi bolniţele existente să se ajungă la haos instituţional şi degradare generalizată. Aceeaşi situaţie s-a petrecut şi în Academiile domneşti, care au trebuit reformate la scurtă vreme după aducerea regelui Carol I.
3. În luna decembrie 1863 s-a hotărât secularizarea averilor mănăstirilor închinate, administrate, în cea mai mare parte a lor, de către monahi greci.
Mănăstirile închinate au susţinut existenţa Sfîntului Mormânt, a Muntelui Sinai, a Muntelui Athos şi a altor locuri şi locaşuri de importanţă strategică pentru întreaga Creştinătate. Românii se pot mândri că prin jertfa a zeci de generaţii de români a fost cu putinţă salvarea şi propăşirea întregii Biserici Ortodoxe şi s-a evitat apostazia şi distrugerea moştenirii rămase de la Sfinţii Apostoli ai Mîntuitorului Hristos.
În urma secularizărilor, Statul şi-a asumat obligaţia de a face plăți către Biserică în compensaţie pentru preluarea cu forţa a pământurilor şi averii mobile Bisericii. E vorba de o suprafaţă de 25% din teritoriul celor trei Principate româneşti, care a fost donată în sute de ani de către familiile evlavioase ale voievozilor, boierilor şi ale celor mai înstăriţi dintre români. Aşa cum orice instanţă din lume declară inviolabil cauzele oricărui testament autentificat al unui decedat, firesc ar fi ca şi Statul român să respecte clauzele donării acestor averi către legatarii testamentari. Încălcarea clauzelor unui testament de către o terţă persoană constituie un delict foarte grav în faţa oricărei instanţe din lume.
Dacă Biserica Ortodoxă ar deţine astăzi averea ce i s-a donat, implicarea ei socială ar putea fi mai mare decît chiar a Statului român. În compensaţie pentru uriaşa avere confiscată, Statul s-a angajat să acopere necesarul de salarii al clericilor şi monahilor din Biserică şi să finanţeze activitatea filantropică şi educativă a Bisericii. Deşi aceasta a fost înţelegerea iniţială, la scurtă vreme după secularizarea din decembrie 1863, Statul român a început să calce clauzele pe care el însuşi se angajase să le respecte. Aceste abuzuri au continuat nestingherite (decît foarte rar, cu cîteva excepţii cvasinecunoscute) în toată perioada 1863-2015.
Jefuirea Bisericii Ortodoxe din România a fost intenționată să fie o lovitură mortală dată Ortodoxiei în întregul ei.
De 150 de ani Statul Român, înfiinţat de străini la 1859, beneficiază de averea Bisericii dar nu a dat înapoi decât o nesemnificativă fărâmă din ce a luat. În schimb a dat pământurile în arenda avantajoasă tot la străini, le-a înstrăinat tot străinilor la diverse privatizări sau le-a fărâmiţat ţăranilor fără să le dea mijloace de lucru, motiv pentru care au fost obligaţi să le vândă.
Poporul nu a donat nimic vreodată, cu atât mai puţin pământuri, către stat. Poporul a donat pământurile către Biserică. Statul le-a luat cu forţa, după care Biserica şi Poporul Român au trăit din ce în ce mai rău, până în prezent, când suntem ameninţaţi cu extincţia.
O armată de spioni străini cu false identităţi româneşti ne acuză tot pe noi, Poporul Român şi Biserica Ortodoxă, de tot rău pe care ei ni l-au făcut și continuă să ni-l facă.
Între acești spioni străini cu false identități românești, Remus Cernea este unul dintre cei acre au misiunea de a fi vizibil.
Legea e binevenita. Imensele avutii ale BOR nu au cazut din cer. Dacii nu au avut nici o legatura cu Ortodoxismul. Nu sunt de acord, intr-un stat laic, sa platesc din banii mei acest grup privat numit BOR. Pur si simplu e un exemplu clasic de discriminare pozitiva!
Am fost in Maroc si am vizitat in cadrul excursiei o moschee modernă din Casablanca.Este A doua moschee din lume ca mărime făcută de către tot poporul si care are toate instalațiile moderne din lume ,necesare unei clădiri de dimensiunea a doua stadioane si care adăpostește in incinta cand sunt slujbele lor 20000 de oameni iar in afara 80000 de oameni si construită in anii 1990-2004.Oamenii de acolo își respecta religia ,sunt pașnici.iar in zilele cand nu sunt slujbe devine un obiectiv muzeal din care scot niște bani frumoși.Arhitectul a fost un creștin francez si nu s-a supărat nimeni.Eu sunt Pt construcția catedralei neamului si susțin acest lucru cu toată convingerea mea.
ba costache
esti mai musulman decat aia din maroc, pai sa strici bucaresciul cu turle de ceapa degerata.. :), pai eu cotizez la stat sa dati banii pa prosti si catedrala prostirii niamului?
SĂ NE RUGĂM TOŢI SĂ AJUNGEŢI LA SFINŢIREA CATEDRALEI
ŞI APOI SĂ FIŢI BOTEZAŢI SAU ÎMPĂRTĂŞIŢI , DUPĂ CAZ
şi se rezolvă toate ,
* ne lipsim de 15 km de autostradă , care oricum se cam dărâmă
şi vede Dumnezeu şi de păgâni la cutremurul de după război .
SĂ NE RUGĂM TOŢI SĂ AJUNGĂ LA SFINŢIREA CATEDRALEI
ŞI APOI SĂ FIE BOTEZAT SAU ÎMPĂRTĂŞIT DUPĂ CAZ
şi se rezolvă toate ,
* ne lipsim de 15 km de autostradă , care oricum se cam dărâmă
şi vede Dumnezeu şi de păgâni la cutremurul de după război .