Vindem Țara pe bucăți. Autorităţile nu ştiu cât teren a ajuns pe mâna străinilor. Haos în agricultură

Autoritățile de la București au scăpat complet de sub control situația achiziției terenurilor agricole de către speculatori, majoritatea din afara țării. Din cauza prețurilor mici de vânzare, s-a ajuns ca milioane de hectare să fie controlate de investitori străini

În prezent, nu exisă o cifră oficială care să reflecte în ce proporție au fost achiziționate terenuril agricole de către străini. Statisticile sunt extrem de contradictorii, obținute din informații adunate din diverse surse.

Nici măcar Ministerul Agriculturii nu ştie exact care este situaţia reală din teren. EVZ a soliciat Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) date privind suprafeţele deţinute de străini în România, în total şi pe judeţe. În răspunsul primit, se arată că, în baza de date a APIA, s-au identificat 160 de fermieri străini, cu o suprafață totală de 2.562,12 hectare. O cifră ridicol de mică, dacă luăm în calcul alte variante, care vorbesc de peste 5 milioane de hectare de teren agricol cumpărate de străini

Numai dacă vorbim de terenuri arabile, din cele circa 9 milioane de hectare ale României, prin acte notariale s-au înstrăinat circa un milion de hectare. Însă asta e doar vârful icebergului.

Din cauza lipsei cadastrării, piaţa funciară e dominată de un haos total, cu tranzacţii făcute fără acte de proprietate, pe „sub masă”, prin înţelegeri la care de multe ori au fost părtaşi primarii.

Astfel, când se va finaliza cadastrarea la nivel naţional, prin 2020, s-ar putea să ajungem la concluzia că până la 70% din terenul arabil e deja înstrăinat, fie că vorbim de arendare sau vânzare, pe diverse căi juridice. La noi nu au fost niciun fel de restricţii, puteau să ia şi toată România dacă voiau”, spune Mădălina Neacşu, preşedinte al Agrointelligence SISA.

Într-un raport al asociației Eco Ruralis, foarte implicată pe subiectul achiziționării în masă a terenurilor, se arată că au fost înstrăinate între 1 și 4 milioane de hectare de teren agricol, plus sute de mii de hectare de păduri. Specialiştii asociaţiei notează că cei care cumpără pământ agricol în România sunt instituţii bancare, fonduri de investiţii, fonduri de pensii, care achiziţionează suprafeţe foarte mari de terenuri agricole, între 3.000 şi 40.000 ha, cu precădere pentru scopuri speculative, se arată în raportul consultat de EVZ.

Potrivit unui studiu realizat de Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene, aproape 40% din terenurile agricole din România au ajuns în proprietatea unor firme sau persoane fizice străine, ceea ce ar însemna circa 5,6 milioane de hectare.

Oficial, APIA susține că nu deține informații privind capitalul firmelor care depun cerere de plată, pentru că firmele nu au obligația să declare astfel de date. „Facem menţiunea că în baza de date a APIA sunt foarte puţine cazurile în care sunt înregistraţi şi administratori străini, irelevant pentru numărul real de fermieri străini care activează în agricultura din România”, precizează instituţia.

Potrivit statisticii APIA furnizate EVZ, cele mai mari suprafeţe deţinute de străini sunt înregistrate în judeţele: Mureș (cu o suprafață eligibilă de 568,8 ha – deținută de 15 fermieri), Caraș-Severin ( 441,72 ha – 9 fermieri) și Sibiu (239,3 ha – 6 fermieri).

Comparativ, analizele Eco Ruralis arată concentrări şi de aproape 50.000 de hectare în mâinile câte unui singur investitor, iar jucători din Orientul Mijlociu fac agribusiness la scară imensă în România. Numai dacă ne gândim la subvenţiile uriaşe încasate, sumele încasate de aceştia sunt cu multe zerouri anual. În euro.

Guvernanții au vândut pământul străinilor fără să plătească pentru trădarea de țară.Polonia a interzis vânzarea terenului la străini.

NapocaNews