Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a primit votul final din partea deputaţilor, înregistrându-se 248 de voturi „pentru”, niciunul împotrivă şi nicio abţinere, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate. Camera Deputaţilor a fost for decizional, iar legea merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

Luni, în şedinţa reunită a comisiilor juridică şi de buget finanţe, deputaţii au eliminat pragul de 250.000 de franci elveţieni, introdus săptămâna trecută de PSD. Eliminarea pragului a fost votată la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

Tot luni, deputaţii au adus şi modificări menite să clarifice textul legii şi să permită ca toţi consumatorii care au contractat credite în franci elveţieni să poată beneficia de prezenta lege. Asftel, deputaţii au eliminat data de referinţă de 15 ianuarie 2015 şi au decis că „la cererea consumatorilor băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi”.

Potrivit modificărilor făcute de comisie, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb la data încheierii contractului, deputaţii eliminând sintagma „prin hotărâre judecătorească”.

Deputaţii nu au fost, însă, de acord ca perioada de implementare a legii conversiei creditelor în franci elveţieni să fie mai mică de 60 de zile, aşa cum prevede textul iniţial al proiectului. Săptămâna trecută, marţi, deputaţii au eliminat şi gradul de îndatorare de 50%, condiţie introdusă de PSD pentru a putea beneficia de legea conversiei. La fel ca pragul de 250.000 de franci, şi gradul de îndatorare a fost eliminat tot la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

Românii cu credite în franci răsuflă ușurați. La scurt timp de la votul final în plenul Camerei Deputaţilor, a venit şi o reacţie din partea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, acesta arătând că riscurile sunt mari şi că societatea românească trăieşte un paradox.

„Riscul este mai mare şi acest lucru trebuie înţeles. Trăim un paradox: situaţia macroeconomică bună, riscuri mari şi tensiuni microeconomice enorme. Ce crede Banca Naţională că trebuie făcut: trebuie să protejăm eechilibrele macro ca pe ochii din cap aş spune, să fie o creştere economică adevărată, durabilă, şi nu pe seama unor dezechilibre macro”, a spus Isărescu.

NapocaNews