România are o șansă incredibilă ca în anul Centenarului să își consolideze un loc în patrimonul UNESCO prin LIMES

În anul Centenarului Marii Uniri, România are șansa uriașă de a se face cunoscută la nivel internațional printr-un proiect ce poate asigura țării un loc solid pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Este vorba despre proiectul cultural LIMES (2015-2019), care prevede valorificarea vestigiilor de pe teritoriul României ale graniței fortificate nord-dunărene a Imperiului Roman. Programul LIMES face parte dintr-un proiect amplu “Frontiers of the Roman Empire” (FRE) ce cuprinde monumente UNESCO cu porțiunile din Europa unde în primele secole ale erei noastre se putea vedea acest limes: teritoriile de azi ale României (Transilvania, Oltenia și o mică parte din Banat și Muntenia) și Marii Britanii, actuala graniță franco-germană, Orientul Apropiat și nordul Africii. România având cel mai lung sector de graniță a Imperiului Roman, care cuprinde monumente ale provinciei Dacia.

Programul LIMES a fost demarat de către ministrul culturii din anul 2014, UDMR-ista Csilla Hegedüs.

Potrivit Psnews.ro, finalizarea proiectului se află în pericol din cauza neînțelegerilor în interiorul comisiei ce a fost desemnată să ducă la bun sfârșit cartografierea monumentelor și a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României

„Structurile materiale, arheologice, care au alcătuit frontiera Imperiului Roman vor fi cercetate și puse în valoare și pe teritoriul României, ele făcând parte din patrimoniul cultural universal. Prin acest demers științific se dorește promovarea turismului cultural și crearea de locuri de muncă prin serviciile conexe acestui domeniu”, a declarat Hegedus Csilla, în decembrie 2014 când a fost demarat proiectul.

Muzeul Național de Istorie a României din București, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au fost desemnate să facă parte din comisia națională de implementare a programului, instituțiile amintite fiind responsabile pentru nominalizarea membrilor care se vor ocupa de proiect.

Membrii comisiei au fost stabiliți în anul 2016, când în fruntea Ministerului Culturii s-a aflat Vlad Alexandrescu. Deși făcea parte dinr-un guvern tehnocrat (condus de Dacian Cioloș) calitatea membrilor desemnați a fost contestată de mai mulți arheologi din țară. Componența comisiei este următoarea:  Felix MARCU – Preşedinte, Ovidiu ŢENTEA – Vicepreşedinte, Alexandru POPA  – Vicepreşedinte, Sorin NEMETI – Membru, Szilamer PANCZEL – Membru, Ştefan BÂLICI – Membru, Ioan Carol OPRIŞ – Membru, Coriolan OPREANU – Membru, Sorin COCIŞ – Membru, Dorel BONDOC – Membru, Florian MATEI – POPESCU – Membru, Nicolae GUDEA – Membru onorific, Bogdan ŞANDRIC – Secretar”.

După numirea comisiei, Vlad Alexandrescu a demisionat din fruntea ministerului, iar la conducere a ajuns tehnocrata Corina Șuteu, care s-a confruntat cu nemulțumirile mai multor areheologi din țară, cu privire la membrii comisiei.

Deși a stat puțin în fruntea ministerului, Corina Șuteu a atras atenția că proiectul este mult în întârziere și a alocat fonduri pentru continuarea lui atât pentru anul 2017 cât și pentru anul 2018.

„România, deși deține cel mai lung sector de frontier romană din Europa și are o îndelungată tradiție în cercetarea acestor monumente, se află într-un stadiu incipient în ceea ce privește realizarea documentației pentru înscrierea sectorului frontierei romane din România în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în cadrul “Frontiers of the Roman Empire” (FRE).Având în vedere complexitatea monumentului, timpul alocat inventarierii vestigiilor graniței romane situate pe teritoriul României foarte de restrâns. De aceea, derularea cât mai urgentă a activităților este esențială pentru îndeplinirea obiectivului, anume înscrierea pe Lista Tentativă a UNESCO (…) Înscrierea FRE din Europa pe lista tentativă UNESCO urmează să fie efectuată la începutul anului 2018. (…) Deocamdată, instituțiile responsabile, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, împreună cu instituțiile partenere, au elaborat o listă exhaustivă a monumentelor care compun granița romană de pe teritoriul actual al României. Astfel, au fost identificate și cartate 364 de situri. În perioada imediat următoare sunt necesare studii de detaliu cu privire la aceste situri, în special pentru delimitarea clară a acestora și a zonelor de protecție cu ajutorul celor mai moderne mijloace non-invazive. (…) Înțelegând imperativele calendarului acestui proiect, exigențele sale de ordin științific și implicit beneficiile remarcabile care rezultată prin acest demers complex, Ministerul Culturii a prevăzut atât pentru bugetul proiectului din 2017, cât și pentru cel al anului 2018, sumele necesare îndeplinirii acestui obiectiv semnificativ, care presupune un efort comun remarcabil”, se arată într-un comunicat emis la acea vreme.

Potrivit Psnews.ro. există două probleme ce riscă să aducă o pată extrem de rușinoasă pe obrazul Ministerului Culturii, prin ratarea acestui program național. „Prima dintre nemulțumirile care ne-au parvenit din piață se referă la faptul că Institutul Național al Patrimoniului (INP) nu și-ar fi asumat clarificarea regimului juridic privind proprietatea siturilor arheologice, deși – așa cum ați citit mai sus – acest pas ar fi trebuit finalizat încă din septembrie 2016. Mai grav este faptul că – potrivit surselor PSnews.ro – Comisia Limes NU ar fi făcut nimic pentru deblocarea situației.Cealaltă revoltă a specialiștilor consultați de către PSnews.ro vizează faptul că aceeași Comisie Limes NU ar fi respectat criteriile UNESCO privind autenticitatea monumentelor. Ambele deficiențe ar fi cauzate de o lipsă de coordonare în interiorul comisiei amintite.Am scris întreg acest material pentru simplul fapt că timpul este în prezent cel mai mare dușman al Comisiei Limes: așa cum ați citit mai sus, „înscrierea FRE(Frontiers of the Roman Empire – n.r.) din Europa pe lista tentativă UNESCO urmează să fie efectuată la începutul anului 2018”. Or, tergiversarea ne poate fi fatală, ca țară: dacă va rata această ocazie istorică, România va pierde nu doar sume consistente din turism, ci și oportunități de a-și îmbunătăți imaginea în lume. „