Fenomenul “Asia Week”

Ce inseamna 10 ani? Comparativ cu eternitatea, nimic. O durata insignifianta, dar pentru evenimentul ASIA WEEK inseamna enorm. Acum 10 ani abia palpaia, se derula la cateva institutii asiatice, dar in acest an, la aceasta editie, a devenit un feneomen coplesitor. ASIA WEEK 2018 a concentrat la New York, in perioada 15 – 24 martie, zeci de evenimente, expozitii, licitatii si intalniri speciale focusate pe arta chineza, indiana, japoneza, coreana sau din Himalaya si sud-estul Asiei. O sfera atat de cuprinzatoare de opere de arta a fost posibila datorita a 45 de lideri de arta asiatica din intreaga lume, s-au implicat 5 mari case de licitatii americane si 19 muzee si institutii culturale. Practic, de-a lungul si de-a latul marelui oras s-au desfasurat nonstop evenimente care au avut in centrul lor arta asiatica.

De la an la an interesul pentru acest eveniment major a crescut, iar prin pariciparea Caselor de licitatii Christie’s si Sotheby’s a devenit deja o afacere internationala. Au fost nu mai putin de 23 de mari licitatii. Afluenta de clienti asiatici a fost coplesitoare. Disputele dintre milionarii chinezi au facut mereu spectacol, marind interseul fata de licitatiile curente.

Am fost prezent la multe evenimente, in special la cele de la marile case de licitatii, dar si la Casa Bonhams, care se tine aproape de celelalte doua supervedete, are un sediu central, pe Madison Avenue & 57 St., ocupa o mare suprafata si serviciile sunt la inaltime. Aici am particpa la lictiatia cu tema “Indian, Himalayan & Southeast Asian Art”. S-au licitat peste o suta de loturi, 60 tinand de arta himalayeza sau tibetana, uluind prin prezenta sculpturilor din bronz repezentand zeii supremi ai Indiei, in special pe Buddha, dar noutatea a fost adusa de zeii tibetani, cu zeci de capete si brate, precum Avalokitesvara (circa 1430), achizitionat cu peste doua milioane de dolari!

Fenomenale erau figurile animaliere sau fantastice, precum dragonii sau leii buddhisti din dinastia Qing. Am vazut lictiate sculpturi din difertite regiuni ale Indiei, precum personajele imperiale cuprinse in conceptul Gandharan Art. Am participat si la licitatia colectiei asiatice a sotilor Elizabeth si Willard Clark, cu piese de mare valoare, precum un cap al lui Buddha, vandut cu peste 500 de mii de dolari!

Mare interes a fost si pentru puctura indiana, cu 30 de loturi, in general cu peisaje si portrete domestice. Am asistat la disputa incredibila pentru o floare, pictata foarte naturalist. Dar acest stil este foarte cultivat de arta asiatica. Traditia este lege, respectata ca un limbaj suprem. Si totusi am vazut si abateri de la ea. Revolutia o produce pictura moderna, artistii contemporani, precum un geniu ca Luis Chan, care preia personajele picturii clasice si le denatureaza, le duce la caricatura. De altfel, umorul este o caracteristica a artei asiatice, plasat cu mult rafinament si mestesug artistic, asa cum procedeaza si artistii indieni cand creeaza personaje zoomorfe, cand ilustreaza basme populare. Asa s-a putut vedea la Christie’s, care a avut doua sezoane dedicate numai picturii asitaice contemporane, realizare cu umor si cu referiri si replici la arta traditionala, uneori si cu accente demitizatoare.

*

Alte doua licitatii la Sotheby’s ne-au incantat cu rafinamentul ceramicii chinezesti din perioada Kangxi a dinastiei Qing, cand industria portelanului a cunoscut o suprema inflorire. O serie de 91 de loturi in prima sesiune de dimineata si alta de 87 de loturi in sesiunea de dupa-amiaza ne-au revelat frumuseti ce depasesc limitele unei descrieri. Obiectele licitate, in principal vase de portelan si sticla, erau pictate cu personaje cunoscute ale istoriei Chinei, cu animale, flori, arbori, ca si cu zei, zeite si animale fantastice, precum nelipsitul dragon.

Fiecare obiect a fost intens disputant, se ajungea la cate 20 de pasi de strigare. Fascinanta a fost disputa din sesiunea a doua, numita “Inspired”, pentru lotul 451, un vas animalier, din dinastia Ming, perioada Wanli, o cadelnita alb-albastra in forma de dragon, care a pornit de la 40 de mii de dolari si a fost adjudecata cu 260 000 de dolari!
In sesiunea a doua au mai fost si piese din alte dinastii si perioade, foarte clar marcate ca stil si colorit. De fapt, rafinamentul pieselor din perioada Kangxi, dominate de elemente naturale si fantastice, a fost preluat de stilul dinastiei Ming, in care domina piesele monoclor, de o rara frumusete, intrucat au fost pictate cu culori vegetale, ceea ce-i da operei o patina cu totul neobisnuita, ii confera calitatea artistica.

Din cele 23 de mari licitatii, am participat mai mult la Christie’s, unde s-au licitat de-a lungul a sase sesiuni 1190 de loturi. Am asistat la doua sesiuni ale ciclului “Fine Chinese Ceramics and Works of Art”, cu evenimente notabile, cum ar fi licitarea unui exceptional vas celadon (verde pal), cu decoratii in relief, datat 1736, care a fost achizitionat cu 1 milion de dolari. A fost recordul licitatiei. Dar am mai remarcat vase din perioada Kangxi, ca si cele ale stilului Hu, de o mare frumusete, precum un vas emailat cu dragon verde. Disputat a fost si un disc care reprezenta lupta a doi dragoni, unul verde, celalalt caramiziu, totul pe fond auriu. La fel lotul 745, o raritate, un vas inalt pictat cu un peisaj albastru si strabatut de un dragon rosu. S-a vandut cu 105 mii de dolari. O adevarata batalie s-a dat pentru lotul 826, un vas/castron pe un stativ, o combinatie ca o mica fantana arteziana, totul galben, iar pe vas era pictat un dragon verde. Lictiatia a pornit de la 4 mii de dolari si s-a inchis la 200 de mii de dolari! Au fost peste 20 de pasi de strigare.

Majoritatea cumparatorilor au fost asiatici, in special chinezi. Toate piesele au fost disputate. Nimic nu s-a lasat nelicitat. Sigur, au fost si prezente ocazionale, ca si snobi. De pilda, un chinez micut, cu ochelari, a ambitionat sa cumpere o piesa si a fost prins in plasa de comisarul de licitatii, care l-a ametit si l-a dus la 90 de mii de dolari. Suparat, s-a ridicat si a plecat. L-au urmat cinci chinezi solizi si o micuta secretara. Alaiul a plecat in apauzele asistentei!

*
Finalul a apartinut lui Sotheby’s, care a realizat un tur de forta in ultima zi a evenimentului, licitand 391 de loturi, din toate zonele geografice participante, oferind o paleta generala a ceea ce insemna arta asiatica. Am avut revelatia unei lumi puternice si fericite. Cand il vedeai pe marele Buddha, mai ales in ipostaza sa de zeu jovial, radios si burtos, nici nu spuneai ca aceasta arta s-a nascut din regiuni atat de sarace, precum India sau China. Evident, este vorba despre arta imperiala, nascuta la curtile domnesti, ale celor care isi permiteau sa investeasca in placerile estetice. Numai poporele vechi ajung la un rafinament artistic asa de evident si original, existent in toate epocile.

Doar o lume puternica, stapana pe ea si pe univers, poate crea zei care calaresc pe animale sau plante, precum Buddha Shakyamuni pe un tron de leu sau pe un lotus. Si totul este la discretia zeilor, ca in fantastica reprezentare a lui Vajravarahi, identificat cu ideea de spectacol (= varahi), toti zeii adiacenti fiind intruchipari ale dansului, ale jocului si veseliei. Un carnaval multiplicat, precum zecile de brate si capete ale personajelor centrale, care par o stilizare a ceea ce avea sa insemne show-ul american, celebrele filme musicale de la Hollywood, in care ansamblul de dansatori pare, dintr-un unghi frontal, o multiplicare a primului dansator.

Aceste brate si capete ale zeilor buddhisti sunt o forma concentrata si simbolica a dansului, a carnavalului multiplicat. Si bucuria zeilor trebuie sa se transmita si muritorilor, desi ei au pe chip un zambet buddhist, adica o ironie superioara, venita din sferele Nirvanei. Dar muritorii, precum chinezii de azi, se bat sa achizitioneze o piesa lictiata, oricare ar fi ea. Dovada ca piese estimate de casa de licitatii la sume modeste au ajuns sa fie achizitonate cu mii de dolari, precum un castron (lotul 1579) din perioada Kangxi, dinastia Qing, care de la 200 de dolari a fost vandut cu 36 de mii de dolari! Si toate piesele erau astfel disputate, dupa criterii neintelese de noi, fiindca nu stiam cine este To Qi Baishi, de pilda, un artist din secolul 19, dar al carui tablou, o natura statica (lot 1728), reprezentand un vas cu crizanteme si niste crabi, intr-o maniera total netraditionala, a fost vandut cu 140 de mii de dolari!
*
Timp de 9 zile am putut asista la o adevarata competitie intre mari valori ale artei asiatice, pe durata a o mie de ani, incepand cu un vas ritualic din sec. X (lot 904), din dinastia Zhou, vandut cu aproape un milion de dolari, si pana la pictura contemporana, foarte bogat reprezentata. Avem o imagine completa a acestei lumi, evocate prin arta plastica, pictura, sculptura, pictografie, ceramica, mobliler, arta decorativa, dar mai ales arta religioasa. Una dintre sesiuni, la Christie’s, cu titlul “Fine Chinese Ceramics and Works Art”, a fost dedicata tocmai artei religioase, sculpturilor din bronz, precum o rara piesa din lemn aurit, sec. 17, reprezentandu-l pe Buddha pe tron (lot 1041), care a fost foarte disputata, s-a pornit de la 35 de mii de dolari si, dupa 30 de pasi de strigare, s-a dat cu 560 000 de dolari! Succesul evenimentului s-a datorat, desigur, si clientilor, foarte numerosi si dispusi sa posede o opera asiatica, din cele licitate. M-au impresionat indeosebi chinezii, foarte ambitiosi si disciplinati. Invazia chineza nu e o vorba goala, s-a simtit puternic si la ASIA WEEK.

Atmosfera a fost de mare tinuta, o organizare impecabila, din care nu au lipsit ceaiul si preparatele chinezesti, iar tot rafinamentul asiatic culinar s-a concentrat intr-una din seri, la receptia de la Muzeul de arta Rubin, de pe 17 St., muzeu faimos, care conserva arta tibetana si himalayeza.

Grid Modorcea, Dr. in arte
Corespondenta de la New York