Îmi place cum întorci faţa de la mine
Ador mâna care ia forma unui nu categoric
Rămâne sigur visul iubirii epuizate de tristeţeși sufletele zidite de aer
Refuzul e stilul ce acceptă dragostea de viaţă
E clar că voi intra în inima negării
Niciodată florile nu vor deschide privirea pentru setea de izvor
Amintirea respingerii este ecuaţie matematică nerezolvată de adolescenţa fără profesor şi blugi
Ionuţ Ţene