Îmi place cum întorci faţa de la mine 

Ador mâna care ia forma unui nu categoric

Rămâne sigur visul iubirii epuizate de tristeţeși sufletele zidite de aer 

Refuzul e stilul ce acceptă dragostea de viaţă

E clar că voi intra în inima negării

Niciodată florile nu vor deschide privirea pentru setea de izvor 

Amintirea respingerii este ecuaţie matematică nerezolvată de adolescenţa fără profesor şi blugi 

Ionuţ Ţene