În timp ce în România sistemul sanitar abia face faţă agresivităţii pandemiei, alte ţări încă luptă cu succes cu coronavirusul fără măsuri extreme, care reduc din drepturile omului şi libertăţile cetăţeneşti. Dacă în ianuarie, Guvernul Ludovic Orban lua în seamă avertismentele Ministerului Sănătăţii şi al serviciilor secrete privind venirea pandemiei din Wuhan în Europa, noi, astăzi, eram pregătiţi să biruim epidemia. Dacă aveam achiziţionate combinezoane, măşti şi mănuşi de protecţie încă din luna ianuarie, astăzi nu aveam spitale întregi cu medici infectaţi pentru că nu au avut logistica necesară şi măsurile de protecţie. La spitalul judeţean din Suceava doctorii nu au avut halate, mănuşi şi măşti de unică folosinţă, fapt ce a dus la un dezastru epidemiologic. Situaţii similare sunt şi la spitale din Mehedinţi, Arad sau Bistriţa. Ignorarea pandemiei din luna ianuarie, pentru că politcienii erau ocupaţi cu alegerile anticipate a fost criminală? Măsurile drastice şi dure de azi din România împotriva libertăţii de mişcare a cetăţenilor şi libertăţii sunt rodul ignoranţei şi nepăsării sistemului politic din ianuarie 2020. Cineva trebuie să deconteze aceste greşeli, care au dus la infectarea cadrelor medicale, la pachet cu pacienţii. Nici până astăzi nu ne-au sosit materiale de protecţie comandate. În spitalele din Cluj, medicii aveau măşti de hârtie şi acelea insuficiente. S-a ajuns ca societatea civilă şi bisericile să doneze spitalelor materiale sanitare necesare, pentru că statul nu a făcut nimic. România nu mai are producţie autohtonă de produse medicale şi de protecţie medicală. Dacă în ianuarie 2020, guvernul transforma fabricile româneşti pe profil sanitar, astăzi am fi avut mult mai puţine cazuri de Covid 19 şi nu era necesar să se ia măsuri drastice de izolare şi care duc la demantelarea economiei pe termen mediu şi la anarhie pe termen lung. Lupta cu Covid 19 nu se duce cu soldaţi cu mitraliere şi miliţieni înarmaţi cu procese verbale pentru amenzi, ci cu medici bine pregătiţi/protejaţi şi cu spitale bine dotate. La Suceava medicii au primit doar măşti de hârtie şi acelea foarte puţine. E halucinant cum politicienii şi-au bătut joc de sistemul medical românesc de dragul intereselor şi a slugărniciei faţă de companii transnaţionale. Azi nu am fi avut bisericile de Paşti închise, măcar s-ar fi lăsat să se facă slujbele în aer liber. Cine crede că fără Hristos câştigăm moral în faţa pandemiei se înşeală amarnic. Ştiinţa acum îşi arată neputinţa. Cine crede că poţi închide oamenii în arest la domiciliu luni de zile şi nici dreptul la speranţa prin credinţă să nu o mai aibă omenirea se înşeală amarnic. Am murit spiritual înainte să ne îmbolnăvim! Să luăm Lumină, nu întuneric în noile evenimente dramatice prin care trece omenire. Flacăra speranţei trebuie întreţinută.

Poate Suedia şi Olanda procedează corect prin metodele aplicate în aceste vremuri de restrişte datorită pandemiei? Marea Britanie a renunţat la ignorarea pericolului de pandemie cu Covid 19. Teama de infecţii virale majore cu numeroşi morţi l-a făcut pe Boris Johnson şi el vulnerabil la virus să ia măsuri sanitare, carantină şi distanţare socială aproape ca în U.E. Olandezii au preferat o politică între precauţia britanică şi exigenţa Bruxellului, fără să închidă de tot economia, ca în Italia sau Spania. Frica politicienilor este că izolarea prelungită duce la moartea economiei şi anarhie. Deja în Italia sunt atacate TIR-uri cu bunuri alimentare şi devalizate anumite magazine săteşti, localnicii refuzând să plătească alimentele. Psihologic se ştie că oamenii claustraţi în case luni de zile pot să devină alienaţi, cu reacţii dincolo de normal. Din această cauză, Suedia, o ţară cu un sistem sanitar şi economic bine pus la punct a preferat deocamdată să ducă altă politică împotriva coronavirusului, evitând să închidă economia şi să se izoleze în masă populaţia. Pentru suedezi respectarea drepturilor şi libertăţilor omului este esenţială. Un profesor român stabilit în Suedia a povestit cum decurge viața acolo pentru un post de televiziune românesc, în condițiile în care sunt de cinci ori mai multe cazuri de infectare cu conoravirus decât în România. Constantin Drăgan, român din Suedia: „Oamenii cu siguranță încearcă să se ferească, s-au dat și niște hotărâri, de pildă nu avem voie să ne strângem în grupuri mai mari de 500 de persoane. Unii spun că 500 este deja un grup mult prea mare. Oamenii se spală foarte mult pe mâini. Au început să dispară alimentele din magazine, poate nu chiar ca în România, dar a început să dispară de pildă făina, este foarte greu de găsit, hârtia igienică, ca în toată Europa. Totuși magazinele nu sunt încă goale. Deci, există o îngrijorare, fără discuție. Viața decurge relativ normal în Suedia, la modul în care nu s-au închis școlile, autoritățile au ales să nu facă asta, dacă nu sunt nevoite”.Școlile și magazinele din Suedia sunt deschise în contextul pandemiei de coronavirus, dar suedezii preferă să se autoizoleze, pentru a limita riscul infectării.Dacă bătrânii au mai mult de 70 de ani nu ies, se ajută cu serviciile puse la dispoziție de autorități, au posibilitatea de a fi asistați la domiciliu de persoane autorizate. Suedia a preferat să aleagă o altă cale, mai suplă, lăsând deschise școlile primare, restaurantele și barurile, scrie AFP. Acest contrast flagrant stârnește dezbateri în opinia publică: și dacă Suedia nu face destul pentru a-și proteja oamenii? Poate sistemul sanitar suedez este mai pregătit să lupte cu pandemia. „Nu ne putem permite să repetăm în Suedia disperarea umană din Wuhan și din Bergamo. Ar fi un pariu care ar încălca principiul fundamental al societății: acela că fiecare individ are valoarea sa proprie”, scria duminică redactorul șef al cotidianului Dagens Nyheter, care a cerut măsuri mai severe sau testarea generalizată a populației. Mai târziu în cursul aceleiași zile, premierul social-democrat Stefan Löfven s-a adresat populației, într-o rară alocuțiune televizată, cerând fiecărui om să-și asume „responsabilitățile” și să asculte recomandările guvernului: muncă de acasă și distanțare socială. Autoritățile recomandă oricărei persoane în zona de risc să rămână acasă. Adunările de peste 500 de persoane sunt interzise (limita este de două persoane în Germania, trei în România), liceele și universitățile sunt închise. Marți, guvernul a cerut barurilor și restaurantelor să se limiteze la servitul la masă, pentru a evita cozile de așteptare și pentru a asigura o distanță minimală între clienți. Dar, pentru mulți, viața continuă în ritm normal. Sâmbătă seara, barurile și restaurantele capitalei au funcționat din plin iar transportul în comun era luat cu asalt la orele de vârf.

Totuși, ca la majoritatea europenilor, granițele suedeze sunt de acum închise pentru călătoriile considerate „neesențiale”. Parlamentul suedez a accelerat de asemenea adoptarea unui proiect de lege care să permită închiderea școlilor primare și a grădinițelor dacă va fi nevoie. Deputaţii suedezi nu vor să ia măsuri care să încalce drepturile omului. Guvernul spune că urmează recomandările Agenției publice de sănătate și că este pregătit. Dacă autoritățile sanitare nu au cerut încă închiderea școlilor este pentru că persoanele în vârstă trebuie să stea acasă, nu copiii, argumentează ele. „Imediat ce Agenția de sănătate publică va cere guvernului să ia o decizie, o vom aplica rapid”, declarat la jumătatea lunii martie ministrul suedez al Sănătății, Lena Hallengren. Această pandemie poate fi o lecţie de viitor pentru România. Să punem la punct sistemul sanitar ca să poată absoarbă efectele unei epidemii periculoase, iar românilor să le oferim speranţa, prin respectul faţă de credinţă, că lumina învinge întunericul. Oamenii nu pot avea cătuşe puse libertăţii şi un zid ridicat în faţă, altfel sistemul imunitar moare în primul rând de frică, nu de boală. Guvernul să dea cele 4 milioane euro necesare celor de la Oncogen din Timişoara să facă vaccinul anticoronavirus. Nu trebuie să ne lăsăm înfrânţi de Covid 19.

Ionuţ Ţene