Guvernul român nu pare indignat de introducerea cărții de identitate secuiască în Har-Cov

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a venit cu precizări doar pe parte instituţională, fără a comenta gestul politic al demersului CNS: „La nivelul Guvernului nu se află în lucru nicio iniţiativă referitoare la modificarea legislaţiei privind eliberarea şi sau datele de înscriere în cartea de identitate. De asemenea, Guvernul nu are în vedere vreo modificare în sensul dezbaterilor la care dumneavoastră faceţi referire”. 

Cât despre reprezentanţii Guvernului României în „teritoriul” secuilor, nici prefectul judeţului Mureş, nici cel din Harghita şi nici cel din Covasna nu au făcut deocamdată vreo declaraţie publică. „Am văzut în presă articole despre cartea de identitate secuiască, limite, steag etc, dar nu avem nimic oficial, ca să formulăm o reacţie. Oricum, avem alte lucruri, mai importante acum”, declară purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului Covasna, Erdély András.

În acelaşi timp, merită amintit că, în conformitate cu legislaţia în vigoare în România cu privire la identitatea persoanei, orice modificare pentru documentele de identitate, ca să fie recunoscute, trebuie să aibă loc prin Ministerul Afacerilor Interne, nicio altă entitate neavând competenţe juridice în acest sens.

În proiectul publicat pe  pagina oficială a Consiliului, sznt.org, se arată totodată că în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, CNS a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a trasat graniţele administrative externe şi interne ale Ţinutului Secuiesc şi a creat simbolurile acestuia: steagul, stema şi simbolul prescurtat al ţinutului, declarând limba maghiară ca fiind limba oficială a regiunii este maghiara.

De asemenea, CNS a desemnat sărbătorile oficiale ale Ţinutului Secuiesc (Ziua Libertăţii Secuieşti pe 10 martie şi Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) şi a declarat „Imnul secuiesc” imnul Ţinutului Secuiesc.

Într-un alt articol postat pe pagina CNS, se face un apel la Uniunea Europană privind cauza secuimii:

„Cauza regiunilor naţionale şi, prin aceasta, cauza secuimii, a devenit în mod irevocabil o cauză europeană. Repetăm: Uniunea Europeană trebuie să revizuiască interpretarea rigidă şi depăşită a dreptului de autodeterminare. Fie vorba ori de autodeterminare internă în cadrul statului, ori de independenţă, acest drept nu revine doar populaţiilor statelor, ci tuturor comunităţilor care, pe parcursul istoriei, şi-au păstrat particularităţile lor naţionale, lingvistice, culturale şi religioase pe pamântul lor natal”, e apelul celor de la CNS.

Secuii dau asigurări că demersul lor nu frânează dezvoltarea Europei Unite, ci o accelerează. „Cerem Uniunii Europene ca în locul susţinerii proceselor globaliste şi a migraţiei transcivilizaţionale să acorde, mai degrabă, atenţie comunităţilor europene care nu dispun de un stat propriu sau care trăiesc pe teritoriul unui stat cu o altă majoritate”.

În opinia CNS, regiunile naţionale nu frânează dezvoltarea ci, dimpotrivă, sunt resursele ascunse ale Europei. „Pentru populaţia Ţinutului Secuiesc, a Slovaciei de Sud, Cataloniei sau Ţării Bascilor emigrarea şi asimilarea nici până acum n-au fost alternative liber alese. A venit timpul să fundamentăm condiţiile locale ale reconstrucţiei”, se mai menţionează în acest text.

NapocaNews