Pacea strâmbă

Pacea înseamnă Iisus. Restul este politică. Și politica duce la război. Încă nu există în istorie un dialog între oameni care să nu ducă la conflict. Adesea armat. Cu mii și milioane de victime. Democrația este o iluzie. Deocamdată. Numai în Civitas Innocentiae este reală. Dar o astfel de lume încă nu există. Am învățat la școală că există razboaie drepte și războaie nedrepte. Războiul drept este atunci când dacii, de exemplu, își apărau patria, războiul nedrept era atunci când romanii îi cucereau, rădeau de pe fața pământului cetățile dacice și voiau să cucerească lumea. NU au cucerit-o. NU au cucerit-o nici Baiazid, nici Hitler, nici Trump. Au cucerit-o, în schimb, romanul Frații Karamazov, personajul Hlestakov al lui Gogol, Unchiul Vanea al lui Cehov, Lacul lebedelor lui Ceaikovski sau concertele pentru pian și orchestră de Rahmaninov. Arta a cucerit lumea toată, nu războiul. Arta nu are granițe. Din războiul de o sută de ani, nimeni nu a învățat nimic, dar milioane de oameni au învățat ce înseamnă iubirea și sacrificiul din Anna Karenina.

Occidentalii, și nu numai, consideră că războiul ruso-ucrainean este nedrept. Adică Rusia a săvârșit un act în afara oricăror legi universale, stabilite și acceptate până acum de toate marile puteri. Dar iată că a venit o altă voce, din Siria, e vorba de președintele acestei țări, Bashar al Assad, care susține că războiul provocat de ruși este drept, fiindcă rușii ar face „o corectare istorică” și „o restabilire a echilibrului ordinii internaționale după căderea Uniunii Sovietice”. El acuză alianța NATO,  pe care o consideră focarul dezastelor armate din lume și că „să se opună extinderii NATO este un drept al Rusiei”. Cât timp a existat Tratatul de la Varșovia, exista un echilibru între Vest și Est. Dar după prăbușirea URSS, acest echilibru s-a pierdut. Și de aunci asistăm numai la agresiunea NATO aupra omenirii, la controlul său asupra destinului altor popoare, care au dreptul lor natural la existență, la altă opțiune istorică.

Deci, după această opinie, Rusia ar fi declanșat un război drept, o reparație istorică. Sigur că totul e fără nici o logică. Păi, mister Al Assad, în timpul „echilibrului”, Ucraina făcea parte din Rusia, era Republică Sovietică, nu putea fi dușamnul Rusiei. Cum poate fi acum un război drept? Ca logica ta să fie coerentă, ar fi trebuit ca Rusia să atace Germania, care i-a provocat numai dezastre și milioane de morți. Ce rău i-a făcut Ucraina? Să ataci un frate? Erau percepuți ca în mitologie, când frații dioscuri erau uniți printr-o legătură puternică și simbolică!

Eu, încă din adolescență, când îl citeam pe Oblomov, îl citeam și pe Taras Șevcenko, desigur, făceam diferența prin nunațele de rigoare, simțeam că Ucraina nu e Rusia, dar percepeam aceste țări ca pe niște frați, nu dușmani sau pe una supusă celeilalte. Taras Șevcenko, considerat un fel de Eminescu al Ucrainei, întemeietor de limbă, a trăit în secolul 19, dar s-a născut și a murit în Imperiul rus. A scris și în limba ucrainiană, și în limba rusă. Istoria acestor două țări are mai multre lucruri comune decât deosebiri. A le opune, a le confrunta, nu este o cale sănătoasă. Numai pacea le poate fi de folos. Și unde se ducea Cehov când era bolnav și mergea să se trateze la Yalta, unde a și scris nuvela Doamna cu cățelul, în Rusia sau în Ucraina?

NU este un război drept să se omoare frații între ei! De aceea, occidentalii nu se prea bagă în această istorie încurcată. Stau în expectativă. O mare sportivă chiar a definit ajutorul occidental „bla-bla-bla”. Toți, inclusiv SUA, au vorbit de sprijinul lor armat. Ce fals este Macron al Franței, iar China e în două luntri, și cu Occidentul, și cu Rusia! Dar unde sunt dronele americane, să le dea o replică rușilor, fiindcă spațiul aerian este dominat de aviațaia rusă?! Sportiva acuza falsitatea unor cuvinte mari ca „democrație”, „libertate”, „pace”, „drepturile omului” etc. NU se vede nimic. Ajutoarele care se dau Ucrainei sunt deocamdată pe hârtie. În timp ce tragedia se derulează în văzul tuturor pe pământul sfânt ucrainean. Acolo mor copii, acolo mor femei, oameni nevinovați, acolo familiile sunt destrămate, mamele emigrează, iar bărbații rămân să lupte, evident, cu prețul vieții, fiindcă nu se vor mai revedea niciodată, poate în cer, dacă ne gândim că Ucraina este o țară creștin ortodoxă.

Marea soluție pentru încetarea războiului este poporul rus! Numai rușii din interior, poporul curat, nu mafia rusească din lume, poate spune Stop dictaturii. Rușii (sunt peste 144 milioane de locuitori) ar trebui să schimbe macazul, radical, nu în stil perestroika, fiindcă mulți încă mai au nostalgia vechiului imperiu!

NU există nici un război drept. Chiar și războaiele de apărare sunt nedrepte, fiindcă o analiză istorică profundă ne arată că niciodată nu iese fum fără foc! Tragedia de azi de pe pământul ucrainean vine ca un mare avertisment, să ne arate că există pe pământ o pace strâmbă, că alianțele sunt fragile, că planeta este bolnavă, că nicăieri nu există dreptate. Poate acest război îi va face și pe cei mari și tari să se gândească ce înseamnă un război nedrept, care ar veni asupra lor. Să se gândească la faptul că, înainte de acest conflict, ei au guvernat o pace falsă. Nu era o pace temeinică, dacă nu au fost în stare să găsească soluții pașnice, să știe să negocieze cu Rusia. Sunt la fel de vinovați de acest conflict ca și agresorii. Să nu se mai ascumdă după degete.

Și ei sunt vinovați, prin politica strâmbă pe care au făcut-o, de ceea ce se întâmplă acum. Au tratat en passant, superficial, un conflict anunțat de mult timp și pe care nu au fost în stare să-l evite. Ceea ce dovedește că doreau acest război, cel puțin fabricanții de armament. E războiul lor, al acestor lași din față și din umbră, care nu urmăresc acum decât cum să iasă basma curată din acest conflict, adică să profite de război, așa cum Pfizer a profitat și profită de războiul pandemic.

Grid Modorcea