Trovanții sunt, într-adevăr, o ciudățenie a naturii, stânci unice care au apărut, în condiții speciale, acum peste 5,6 milioane de ani, când, în zonă, exista o deltă. Rocile sunt, de fapt, depozite dure de gresie, care adună nisip și sunt cimentate de apa cu o concentrație mare carbonați de calciu. La Costești, trovanții se formează într-o râpă și apoi cad spre vale. Și, da, aceste pietre cresc și se deplasează, ce-i drept, foarte încet.
Pe Dealul Feleacului de langa Cluj trovantii au forme specifice si sunt cunoscuti sub numele de ouă de Feleac. Trovanţii din Cluj îi regăsim în mai multe în locații ca și decorațiuni sau sculpturi, iar mulți dintre aceștia au o semnificație culturală aparte, datorită unei legende locale.
Legenda balaurului numit Feleac, după care oamenii au denumit Dealul Feleacului, locul unde trovanţii aflorează și unde localnicii le spun „ouă de balaur”. Conform legendei, o căprioară fermecată i-a adus aceste ouă balaurului ca să îl ajute să aibă copiii după care acesta tânjea, scrie visitcluj.ro
Mulți dintre aceștia au primit de-a lungul timpului diferite denumiri, în special datorită formei lor și asemănării precum: trovantul ghindă, bustul anonim, trovantul omidă și multe altele pe care îi regăsim în zone ale Clujului precum:
– Piața Avram Iancu;
– Parcul Feroviarilor;
– Piața Mihai Viteazu;
– Cartierul Gheorgheni;
– Universitatea Babeș-Bolyai;
– Grădina Botanică “Alexandru Borza”.
NapocaNews
