Mircea Dorin Istrate și ”Duhul Iancului”

În Casa Iancului, sub oblăduirea Crăișorului Munților Apuseni – Avram Iancu, am avut parte de o sărbătoare dedicată recentului volum de poezie intitulat  „Duhul Iancului” O carte  scrisă cu pana iubirii de țară, avându-l ca zămislitor de cuvânt înnobilat cu cele mai alese sentimente de iubire și prețuire, pe cunoscutul poet Mircea Dorin Istrate.

Evenimentul a fost găzduit de Societatea Cultural – Patriotică Avram Iancu, Filiala Mureș reprezentată cu cinste  dl. jurist IOAN BERȚA, președintele filialei Tg-Mureș a Societății Cultural Patriotice ,,Avram Iancu”;

– La această lansare de carte a participat  dl. TIBERIU GROZA, președintele național al Societății Cultural – Patriotice ,,Avram Iancu”  cel care l-a premiat pe poetul Mircea Dorin Istrate prin susținerea publicării  în întregime a volumului de poezie ,,DUHUL IANCULUI”.

 Tot cu prilejul acestui eveniment a fost premiat și poetul Răzvan Ducan,, cel care a obținut premiul III la concursul  de poezie dedicat lui Crăișorului Munților Apuseni,  Avram Iancu.

Programul zilei a fost întregit de interpreta de cântec popular Maria Moldovan,  o prezență agreabilă în viața culturală a Tg. Mureșului.

 

Mircea Dorin Istrate  prin dragostea-i purtată pentru valorile neamului românesc   ni-l cântă prin vers cum nimeni altul pe cel  mai drag și mai iubit erou al Ardealului,  și a întregului pământ românesc pe Avram Iancu, cel care  ne-a deschis fereastra inimii  spre unire și neatârnare, odată cu eliberarea de sub jugul șerbiei și iobăgiei, din acele vremuri tulburi și grele, noi românii fiind văzuți ca cea mai săracă și mai obidită  națiune de pe fața pământului.

 

Acum aproape două veacuri, în Blajul nostru strămoșesc,

Pe-a sa Câmpie-a Libertății, s-a strâns norodu-Ardelenesc,

Să ceară toți dintr-o suflare, măreața, sfânta lui dreptate

Și pentru-nevoit, iobagul, mereu visata-i libertate

(Sfânta Câmpie a Libertății)

 

De-a lungul istoriei am avut parte de mărețe fapte de vitejie, de conducători  care  ne-au despovărat de cnutul obidirii străinilor care ne-au cotropit țara cu gândul la subjugare,

Am avut parte de adevărați eroi, de jertfitori cărora le-a fost mai dragă libertatea decât viața, au fost ascultați și urmați în lupte  animați de dorința nestrămutată de reîntregire a hotarelor țării și neatârnării depline, lucrul cel mai de preț pentru noi românii temeinic așezați într-o  parte și alta a curburii Carpaților, dinspre Maramureșul Istoric  și până  la Marea ce mare

Doresc să-i mulțumesc poetului Mircea Dorin Istrate pentru această carte de poezie pentru respectul, dragostea și prețuirea arătată unuia dintre cei mai iubiți fii din pătimitul nostru Ardeal.

 

Avrămuțul ni-i icoană, însfințind al nost’ Ardeal,

Unde candela-i aprinsă în biserica din deal,

Așteptându-l vină iară cum făcut-a mai odată,

Să ne-orânduie cea viață, fie dreaptă și curată

(Craiul munților)

 

Poetul  Mircea Dorin Istrate, pe lângă paleta largă a poeziilor sale: de dragoste, din lumea copilăriei  cât și cele unde-și cântă cum nimeni altul:  dealurile, pădurile, malurile Târnavei, vatra strămoșească a satului, s-a aplecat cu smerenie spre versul dedicat iubirii de țară, de poezia patriotică și cea evocatoare.

Exemplul elocvent este această carte dedicată prin excelență Crăișorului Munților Apuseni – Avram Iancu,  cel care  a participat la Blaj, venind precum o armată organizată în fruntea celor 10.000 de moți mobilizați  sub lozinca ”Voi sunteți poporul”

Adunare la care au participat zeci de mii de țărani români, printre aceștia s-au aflat revoluționari munteni și moldoveni cu aceleași năzuințe  nezdruncinate de libertate, de pace și înfrățire,  cerând la această adunare națională încetarea persecuțiilor împotriva lor, care luaseră amploare mai ales după ștergerea iobăgiei, ridicarea stării de asediu și reintroducerea ordinii prin intermediul legii, nu a forței.

Avram Iancu tribunul adresându-se moților la una din multele întâlniri citez: Cereți vârtos să se șteargă iobăgia, pentru că, lucrând pe nimica de vreo zece sute de ani în brazdele domnilor, ați plătit și de o sută de ori pământul care vă dădea hrana vieții de pe o zi pe alta, cu atât mai mult că l-ați plătit degeaba, pentru că acela a fost al vostru și pentru el s-a vărsat sângele strămoșilor voștri… Să caute de aceea cu toții a se uni cu poporul, declarând fără sfială ungurilor, că nu se odihnesc până ce nu se va recunoaște prin lege națiunea română”

 

Parcă te văd, pe drum de seară, cum ostenit și întristat,

Iară te-ntorci, cum mai îmi fost-ai, de la-ngânfatul Împărat,

Unde cerutu-ai cea dreptate, s-o aibă moții chinuiți,

De câte toate duc în spate, pe crucea vieții, țintuiți.

 

Avem în fața noastră o carte de poezie document, scrisă cu pana inimii,înmuiată în lacrima dorului și a doinitului cântec din fluier străbătând potecile munților, văilor, dealurilor și câmpiilor cu  dragoste și aplecare smerită aducându-ni-l pe Iancu aproape de noi.  

Mircea Dorin Istrate, este poetul  înzestrat de pronia cerească, cu harul și darul iubirii de poezie, venit să ne îndulcească prin cuvinte alese un crâmpei de poveste din istoria neamului românesc.

Pentru toate aceste daruri înnobilate de măreție și frumsețe îi mulțumim poetului  având convingerea că în Panteonul literaturii Române, Mircea Dorin Istrate va rămâne de-a pururi ca unul dintre cei mai mari poeți care și-a cântat obârșia neamul și țara cum puțini știu să o facă.

O poezie care și în prezent își are ecoul pe seama atâtor netrebnicii care bântuie țara tot mai săracă, tot mai furată, tot mai umilită:

Iancule, ţi-aducem astăzi la GORUNUL tău din deal

JALEA lacrimilor stoarse din frumosul nost’ Ardeal,

Că în timpul ce trecut-a de când tu îmi VEȘNICEȘTI

Nu ţi-am dus la capăt GÂNDUL din nălţimile-ţi cereşti.

 

Tot SĂRACI suntem şi-acuma în BOGAT A noastră ţară,

Tot FURAȚI mai suntem încă de VECINI ce ne-nconjoară,

Tot UITAȚI în voia SORȚII şi-n a vântului putere

UMILIȚI de neromânii care-şi fac pe-aici avere

Prețuire poetului pentru această nouă și de trebuință carte dedicată inimii, sufletului, precum o sfântă carte de rugăciune fiecărui ROMÂN!

9 octombrie 2024                                          Vasile Luca