Ultima zi a lui Kovesi la șefia Parchetului European. „Zeița anticorupție” e supărată pe Bruxelles

La acel moment, Kovesi se afla sub ancheta penală a SIIJ, după ce, anterior, își pierduse mandatul de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin revocare. La capătul celor șapte ani, în loc de bilanț, Laura Codruța Kovesi a acordat un interviu publicației „Politico”, în care nu a făcut altceva decât să se victimizeze și să arunce, așa cum a făcut-o și când conducea Parchetul Anticorupție din România, anatema asupra politicienilor. De data aceasta, nu asupra celor de la București, ci asupra celor de la Bruxelles. Cu toate acestea, șefa EPPO a refuzat să discute despre unul dintre cele mai „fierbinți” dosare aflate în instrumentarea Parchetului European, anume cel al achiziției de vaccinuri Pfizer, dosar care ar duce direct la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Zeița anticorupție” refuză să dezvăluie ce planuri are, în condițiile în care în procuratura românească nu poate reveni, deoarece a demisionat în urmă cu șapte ani. Ar putea intra în politică sau, de ce nu, în avocatură, așa cum a făcut-o și „paradirorul” său preferat, ex-șef al DNA Ploiești, Lucian Onea. Acesta a devenit avocat în Câmpina, și-a deschis propriul cabinet individual și susține că, acum, a devenit cel care apără drepturile celor care au nevoie de o „voce echilibrată și în căutarea dreptății”.

Într-un interviu acordat, zilele trecute, publicației „Politico”, Laura Codruța Kovesi dă de înțeles că, fără ea la conducerea instituției, EPPO ar putea fi „ucis”. „I-am ascultat pe toți candidații pentru funcția de procuror-șef european și am fost cu adevărat îngrijorată. Unul dintre candidați a declarat că proiectul său vizează «normalizarea» EPPO. Pentru o persoană ca mine, care a crescut în timpul comunismului, o astfel de afirmație este extrem de îngrijorătoare. Un alt candidat – situație și mai gravă – a vorbit despre menținerea unei «distanțe egale» între Parchet și toate partidele politice. Dar cum ar putea fi acest lucru compatibil cu o instituție independentă? (…) În prezent, principala provocare pentru EPPO – și, în mod special, pentru succesorul meu – va fi aceea de a menține independența și credibilitatea instituției”, susține „Zeița anticorupție”.

Politicienii europeni cei răi și procurorii cei buni

De la data de 1 noiembrie 2026, conducerea Parchetului European va fi preluată de către procurorul german Andres Ritter, fostul contracandidat al Laurei Codruța Kovesi din anul 2019 și adjunct al acesteia în perioada 2019 – 2026. Ritter a fost desemnat pentru această demnitate în luna martie a acestui an de către Parlamentul European și de către Consiliul Uniunii Europene, pentru un mandat de șapte ani, care se va încheia în octombrie 2033.

Revenind, însă, la interviul acordat de către Laura Kovesi, aceasta alege, la final de mandat, rețeta victimizării, acuzând existența unor presiuni la adresa instituției pe care a condus-o până astăzi. „Cea mai flagrantă tentativă de a intimida EPPO a avut loc în Grecia, unde ne-am confruntat cu o problemă legată de reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați”, susține Kovesi, care adaugă că „principala provocare pentru EPPO va fi aceasta: revizuirea regulamentului. Este clar că acest demers va scoate la iveală cine este un adevărat susținător al unui sistem judiciar independent”.

Mai mult, aceasta a declarat că „surpriza vine dinspre Polonia. Am convenit că avem nevoie de 24 de procurori europeni delegați. Așteptările au fost uriașe, iar credibilitatea noastră este în joc. În acest moment, avem doar 15. Așadar, cum putem fi credibili în Polonia? De asemenea, în Ungaria, am explicat clar de ce buget avem nevoie pentru a ne îndeplini sarcinile, însă Comisia a propus jumătate din suma necesară. Acestea sunt doar câteva exemple despre cum se poate distruge – dacă se dorește acest lucru – credibilitatea unei instituții”.

Se teme că EPPO va fi „ucis”, „anihilat discret”

Laura Codruța Kovesi se teme că EPPO va fi „ucisă” în mod subtil, „tocmai pentru că își face treaba”. „Atunci când afirm că mă tem că EPPO ar putea fi «anihilată discret», tocmai pentru că își face treaba, am în vedere trei motive principale. Este simplu, e un tipar. Dacă vrei să distrugi o instituție, poți recurge la trei măsuri – exact ceea ce se întâmplă în prezent. În primul rând, subfinanțarea. Pe hârtie, ar trebui să avem 230 de procurori europeni delegați, dar fondurile disponibile acoperă doar 180. Avem resurse financiare pentru o treime din costurile necesare serviciilor de securitate – și aș putea oferi nenumărate alte exemple”, a precizat șefa Parchetului European.

Potrivit acesteia, „credeam că România este o țară complicată! De pildă, există discuții interminabile pe marginea arhitecturii antifraudă. Am descoperit un întreg «continen» al infracționalității. Vedem cum organizațiile criminale se extind, fraudând atât bugetul UE, cât și bugetele naționale. În centrul acestui context ar trebui să se afle lupta împotriva criminalității organizate. În schimb, ne pierdem în discuții nesfârșite despre cum să le îngreunăm viața procurorilor, dezbătând intens pe tema acelui registru comun de înregistrare a cauzelor”.

Întrebată dacă a schimbat ceva din modul în care a acționat, Kovesi dă dovadă de autosuficiență și le cere altora să își schimbe mentalitatea după a sa. „Aș proceda la fel, poate că, mai degrabă, ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul. Credeam că există o diferență majoră între Bruxelles și ceea ce am întâlnit în România. Însă în România sau în alte state membre, oamenii sunt obișnuiți să lucreze cu procurorii. Ei știu ce fac procurorii. La Bruxelles, uneori la nivelul UE, există convingerea că unii sunt mai presus de lege, iar pentru mine acesta este o problemă. În România sau în alte state membre, dacă ești chemat să dai o declarație, te prezinți, pentru că știi că trebuie să faci acest lucru. Aici, uneori, există sentimentul că ești deasupra procurorilor, deasupra legii și pur și simplu nu te prezinți”, a adăugat Kovesi.

Nicio vorbă despre dosarul achiziției vaccinurilor Pfizer

Șefa EPPO refuză să discute, chiar și la final de mandat, despre dosarul achiziției vaccinurilor Pfizer, dosar care ar conduce chiar la actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Kovesi s-a referit, în interviul amintit, și la faptul că „Unii politicieni consideră că sunt mai presus de lege; dacă ești chemat să dai o declarație, trebuie să te prezinți, însă nu există întotdeauna aceeași înțelegere a acestui aspect. Acesta este, așadar, un exemplu în care procurorii nu pot finaliza dosarele”.

Întrebată în mod explicit dacă se referă la dosarul „Pfizergate”, aceasta a refuzat să dea detalii, preferând să încheie subiectul cu propoziția „Nu voi face niciun comentariu cu privire la anchete specifice”.

În schimb, a ținut să adauge că este vorba despre „politicieni de rang înalt, fie despre persoane înstărite care au legături cu clasa politică. Întâmpinăm dificultăți în exercitarea competențelor noastre, din cauza persistenței problemei conflictelor de competență. Din păcate, ne confruntăm cu situații în care, după ce am deschis o anchetă și eram pregătiți să luăm diverse măsuri investigative, la nivel național a fost deschis brusc un dosar având același obiect, iar procurorul general a decis că noi nu avem competența de a investiga cazul respectiv. Acest lucru afectează capacitatea EPPO de a desfășura anchete”.

Planuri ascunse

Evident, șefa EPPO a fost întrebată de către reporterii „Politico” și despre planurile pe care le are după ce va părăsi această instituție. Laura Codruța Kovesi a refuzat, însă, să răspundă la această chestiune, declarând că „haideți să nu discutăm despre planurile mele personale. Să ne concentrăm pe EPPO. Voi vedea ce voi face după încheierea mandatului meu”.

Amintim faptul că, în 2019, pentru a putea prelua mandatul de procuror general european, Laura Codruța Kovesi a fost obligată de legislația românească să demisioneze din magistratură. Astfel încât, după predarea mandatului de la EPPO, aceasta nu se poate întoarce în procuratura din România decât dacă va face o cerere pentru reîncadrarea în magistratură, cerere care trebuie să treacă de Consiliul Superior al Magistraturii. Asta, în cazul în care Kovesi va reveni asupra propriilor declarații făcute în mai multe rânduri și va intra în politică.

Interesant este că, odată cu plecarea Laurei Codruța Kovesi de la EPPO, o întreagă grupare de apropiați ai acesteia, în special de la DNA de pe vremea mandatului ei de conducere, transferată prin delegare sau detașare ori, în anumite cazuri, prin pensionarea unor procurori pentru a putea lucra mai departe cu fosta lor șefă, va trebui să revină, la rândul ei, la „bază”.

NapocaNews