Conform unei Hotărâri a Consiliului Local Huedin, la începutul lunii mai, comunitatea evreiască exterminată în perioada 1940-1944 de către armata horthystă şi simpatizanţii acesteia, va fi comemorată în localitate.
În perioada nefastă, marcată de intrarea în vigoare a odiosului Diktat de la Viena, cotropitorii unguri au decimat comunităţi întregi de evrei din Transilvania de Nord-Vest şi au săvârşit astfel un adevărat genocid la adresa populaţiei româneşti.
Din Huedin au dispărut pur şi simplu 1200 de evrei înregistraţi oficial într-un recensământ din acea perioadă.
Aceştia au fost schingiuiţi şi transferaţi în lagăre de muncă forţată şi deportaţi în lagărele de exterminare de la Auschwitz.
O soartă similară cu cea a evreilor au avut-o şi etnicii români din această zonă. De exemplu, la Huedin, protopopul Aurel Muntean împreună cu un reprezentant al forţelor de ordine româneşti, au fost măcelăriţi şi jupuiaţi de vii pe marginea unui şanţ de către unguri.
Cu toate acestea, vicepremierul Ungariei a mărşăluit la celebrarea zilei maghiarilor de pretutindeni, în România, în 15 martie 2014, călare pe un cal (să fie trimitere la intrarea lui Horthy în Cluj, după cum afirmă jurnaliştii români?), iar preşedintele Ungariei, Ader Janos a depus flori la statuia episcopului Marton Aron, membru al Brigăzilor Secuieşti.
După cum promiteam, am revenit cu mărturii asupra acelor evenimente, rostite de supravieţuitori ai comunităţii evreieşti din Huedin, care vor expune adevărata faţă a ocupaţiei horthyste din Transilvania.
Depoziţia:
martorei Hirsch Rozalia
comerciantă etatea: 39 ani; domiciliul: Huedin-Cluj
16 Mai 1945
[…………………………………………………………………………………………………….]
În anul 1944, în 3 Mai, după masă s-a prezentat la locuinţa noastră din strada Regală nr 8, o echipă condusă de către Szentkuti Andrei de la politic declarându-ne arestaţi şi cerând să le predăm toate obiectele de valoare. De aici ne-au dus în curtea bisericii din localitate unde, la intrare, pe tatăl meu – care era un om bătrân de 77 ani şi care nu se putea mişca aşa repede ca ceilalţi – un poliţist al cărui nume nu îl ştiu l-a primit cu nişte pumni.
Aici, ordinele şi dispoziţiunile erau date de către Boldizsar Paul care, imediat ce am ajuns în curtea bisericii evreieşti a dat ordin să ne dezbrăcăm în pielea goală şi apoi nişte femei particulare ne-au percheziţionat peste tot corpul, făcându-ne şi percheziţii vaginale care erau uneori brutal făcute din lipsa de experienţă şi cunoştinţe a femeilor care le făceau. Şi copilele mici au fost percheziţionate în acest mod. Aici am stat o noapte, în care timp a venit de ne-a vizitat primarul oraşului Székely Iosif care numai s-a uitat printre noi şi apoi a plecat. De aici am fost transportaţi la Cluj, în ghetoul de acolo. La o săptămână după ce am fost aduşi, am fost interogată de către Boldizsar Paul, Szenkuti Andrei şi de către Czenk Elisabeta, forţându-mă să recunosc la cine am dat în păstrare obiectele de valoare ce le aveam. Am şi recunoscut şi le-am spus în urma bătăii ce am primit-o de la Szenkuti Andrei, ajutat de către un poliţist. Prima oară mi-au dat doi pumni, iar după aceasta m-au aşezat pe o canapea şi m-au bătut la tălpile picioarelor cu un baston aşa de rău că nu am mai putut sta în picioare. Tot timpul interogării am fost batjocorită şi umilită cu cele mai urâte şi murdare cuvinte pronunţate la adresa mea. Cuvântul de “curvă” l-au pronunţat de 100 de ori.
Altceva nu mai am de spus
Citindu-i-se şi declarând că este exactă, martorul semnează.
Acuzator public Martor
Indescifrabil Hirsch Rozalia
D E C L A R A Ţ I E
privind pe cetăţenii din Huedin
dr. Boldizsar Pal, fost consilier pentru alimentaţia publică
Menyhart Ferenc inspector de poliţie
Szentkuti Andras, detectiv
Subsemnata Jakab Nandorné depun următoarea declaraţie:
La 3 mai 1944 am fost escortată sub pază severă în curtea sinagogii de la Huedin cu scopul de a mă duce în ghetou. Deja înainte cu o lună au sosit în oraşul nostru oameni ai Gestapo-ului care prin diferite procedee ne-au speriat de moarte.
La 3 mai, când conform ordonanţei am fost strânşi, dr. Boldizsar Pal şi Menyhert Ferenc au dat dispoziţia brutală să fim dezbrăcaţi la pielea goală copiii şi adulţii deopotrivă şi să fim examinaţi în interior, executarea acţiunii fiind încredinţată, la ordinul sus-numiţilor, moaşei şi unei surori medicale din localitate. Examinarea s-a desfăşurat prin pătrunderea în organele sexuale şi anus până şi la fetele foarte tinere, în căutarea de aur; bineînţeles, nu au găsit nimic după cum speraseră, evreii fiind deja atât de timoraţi încât se străduiau să-şi salveze doar viaţa. În timpul examinării, când au apărut cei doi acoliţi ai fasciştilor auzeam îngroziţi întrebările lor grosolane: „Cât aur aţi găsit la bestiile astea?” Iar când li s-a raportat că nu au găsit nimic, ne-au ameninţat în termenii cei mai duri.
Am văzut când Menyhert Ferenc l-a lovit de mai multe ori cu biciul pe Kanner Jenő din localitate, un bărbat de 45 de ani, cinstit şi respectat de toată lumea, pe care în furia lui l-a snopit în bătăi cu piciorul, în timp ce îl insulta cu cele mai josnice expresii.
Pe atunci dr. Boldizsar Pal era consilierul orăşenesc pentru alimentaţia publică şi nu-i intra în atribuţii această acţiune, totuşi a participat la ea în modul cel mai zelos fiind autorul moral al brutalităţilor.
Când ne aflam în ghetoul de la Cluj a executat torturi groaznice, colaboratorii săi fiind Menyhart Ferenc şi Szentkuti Andras.
Cu respect,
Jakab Nandorné
D E C L A R A Ţ I E
privind pe foştii cetăţenii din Huedin
Orosz Jozsef, fost şef al poliţiei
Menyhart Ferenc inspector de poliţie
28 Martie 1945
Subsemnata Varga Janosné n. Peter Kata fac următoarea declaraţie:
La 9 mai 1944 am fost trasă la răspundere de către Orosz Jozsef pentru a declara ce fel de lucruri am preluat pentru păstrare de la evreii luaţi cu sila de aici. Conform adevărului, am declarat că la mine nu se află nici un fel de lucruri. Urlând, Menyhert Ferenc m-a ameninţat [spunându-mi nn] să nu neg, pentru că ei ştiu că Heilprim Marton din localitate mi-a predat pentru păstrare bijuterii şi argintărie. Heilprim Marton a mărturisit acest lucru în cursul interogărilor din ghetou.
La care eu am răspuns că asta-i imposibil, deoarece nici eu nici soţul meu nu am primit nimic de la Heilprim Marton şi nici de la altcineva.
Atunci, a scos o bâtă mare spunându-mi: „Vezi bâta asta, te croiesc cu ea dacă mai îndrăzneşti să negi”. Cum eu continuam să neg, mi-a spus urlând: „Taci din gură că-ţi dau un picior în p…ă că vei sparge peretele”, la care eu am râs la gândul că aşa arată un domn funcţionar al statului ungar.
Atunci s-a răstit la mine: „De ce râzi? Crezi că şi acum stai rezemată de stâlpul porţii?” După ce toate încercările acestui tip vulgar au rămas fără vreun rezultat, am fost lăsată să plec acasă.
Huedin, 28 martie 1945
Cu respect,
Vajda Janosné
D E C L A R A Ţ I E
privind pe foştii cetăţenii din Huedin
Menyhart Ferenc inspector de poliţie
SzentkutiAndras, detectiv
dr.Boldizsar Pal, fost comisar pentru alimentaţia publică
Urban fost inspector de poliţie, comandantul ghetoului din Cluj
4 August 1945
Subsemnatul Knop Samu, din Huedin, str. Kiraly nr. 35, declar următoarele referitor la sus-numiţii:
Cu ocazia ghetoizarii, la Huedin în ziua de 4 mai 1944 a apărut în locuinţa mea, împreună cu doi poliţişti necunoscuţi, detectivul Szentkuti Andras care în modul cel mai josnic, necruţător m-a somat să împachetez în 15 minute două rânduri de lenjerie de schimb, o pereche de şosete, două batiste şi nimic altceva, nepermiţând să duc cu mine un costum de haine în afară de cel în care eram îmbrăcat. El a scos din pachet obiectele mele de cult [cu] care obişnuiam să-mi spun rugăciunile conform prescripţiilor religiei, spunându-mi : „jidan împuţit, de astea nu vei mai avea nevoie” nepermiţându-mi să le iau cu mine. Cât a durat împachetarea a folosit expresiile cele mai ordinare şi grosolane.
În ghetoul de la Cluj au apărut după câteva zile dr. Boldizsar Pal, Menyhert Ferenc şi Szentkuti Andras, m-au chemat din lagăr în biroul poliţiei unde era prezent şi comandantul lagărului, Urban. Mai întâi Menyhart Ferenc m-a condus într-o altă încăpere unde a început aplicarea metodei sale cele mai josnice de interogare, întrebându-mă: „Evreule, unde ţi-ai ascuns valorile, banii şi alte obiecte. Tu eşti acel jidan renumit care a întreţinut relaţii bune cu dr. Nagy Miklos şi intelectualitatea (hoarda) valahă. La cine ţii ascunse lucrurile, destăinuieşte!”
Eu afirmam că nu am ascuns nimic, că ceea ce am predat era şi declarat. Nefiind mulţumit cu răspunsul, a chemat un poliţist care mi-a tras o palmă.
În ghetoul de la Cluj, am fost chemat nu mai puţin de cinci ori şi, cu fiecare ocazie dr. Boldizsar Pal, detectivul Szentkuti Andras, Menyhert Ferenc m-au interogat şi insultat în modul cel mai brutal.
Cu două zile înainte de evacuarea noastră din ghetou, Urban, comandantul lagărului, m-a chemat în camera poliţiştilor şi m-a supus iarăşi unui interogatoriu, spunându-mi: „Iată o adresă în care poliţia din Huedin te somează să declari următoarele: «evreu nemernic, comedia s-a terminat, îţi dau un minut – se uită la ceas – mărturiseşte unde ai ascuns cei 100.000 de pengő, la dr. Nagy Miklos sau la vreun valah», la care am răspuns că domnul inspector poate spune cu acelaşi drept să scot 200.000 de pengő, eu nu am predat nimănui bani pentru a fi ascunşi. La care, Urban a pus să fiu aruncat într-o încăpere din pivniţă, fără lumină şi aer, unde, de la ora 7 seara până la 7 dimineaţa a trebuit să stau în picioare, neexistând nici scaun nici bancă. La ora 7 dimineaţa mi s-a făcut rău din cauza cardiopatiei mele organice, am început să bat în uşa temniţei de unde am fost scos cu greu în stare de leşin. Deja la interogatoriu îi semnalasem comandantului de lagăr că sunt bolnav de teamă de brutalităţi, dar n-avea a face, am fost tratat cu cea mai josnică rea-voinţă.
Boldizsar Pal, Menyhart Ferenc şi Szentkuti au desfăşurat neîncetatele interogatorii cu fraţii mei evrei în modul cel mai brutal, în mod expres sadic pentru a afla unde şi la cine şi-au ascuns valorile.
[………………………………………………………………………………………………………………………..]
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:


21 comentarii la “Comunitatea evreiască din Huedin, exterminată în 1940-1944 de horthyşti. Citeşte declaraţii ale martorilor la acele evenimente”
Cititi aici istoria Holocaustului din Romania:
http://holocaustinromania.com/
Marile centre de ghetoizare
Cluj. Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Semnat de Lajos Hollóssy-Kuthy, adjunctul şefului poliţiei, textul anunţului a fost publicat şi în presa locală, la 3 mai. Evreii din Cluj şi din comunităţile judeţului Cluj au fost concentraţi într-un ghetou stabilit la cărămidăria Iris, în partea de nord a oraşului. Chestiunile specifice ale operaţiunii de concentrare au fost puse la punct la o întâlnire din data de 2 mai, sub conducerea lui László Vásárhelyi, primarul oraşului, László Urbán, şeful poliţiei şi a colonelului de jandarmi Paksy-Kiss. Întrunirea, la care au participat aproape 150 de oficiali ai municipalităţii însărcinaţi cu operaţiunea de adunare, s-a ocupat de detaliile procesului de ghetoizare, aşa cum a fost configurat în decret şi la conferinţa lui László Endre, ţinută la Satu Mare la 26 aprilie.
Oficialii maghiari din Cluj au primit asistenţă de specialitate pentru atacul împotriva evreilor de la SS-Hauptsturmführer Strohschneider, comandantul local al serviciilor germane de securitate. Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci
19 Pentru mărturiile prezentate de acuzare la procesul din 1946 privindu-i pe oficialii implicaţi în implementare soluţiei finale în Transilvania de Nord, a se vedea Randolph. L. Braham, Genocide and Retribution. The Holocaust in Hungarian-Ruled Northern Transylvania, Boston, Kluwer-Nijhoff, 1983. (în continuare: R. Braham, Genocide). Sursa principală a acestui studiu a fost sentinţa (23 mai 1946) procesului din 1946, care a avut loc la Cluj (Ministerul Afacerilor Interne, dosar nr. 40029. Ancheta Abraham Iosif şi alţii, vol 1, partea a II-a, p. 891-1068). Pentru detalii suplimentare, a se vedea secţiunea Crimă şi Pedeapsă. Asupra campaniei antievreieşti din Transilvania de Nord în general, a se vedea, de asemenea, United States Holocaust Memorial Museum, Arhive (citat aici ca USHMM, Arhive), RG- 25.004M, Rola 42, dosar 23.
{PAGE }
şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane.
Alături de ofiţerii menţionaţi mai sus, următorii oficiali au fost şi ei implicaţi masiv în ghetoizarea evreilor: József Forgács, secretarul general al judeţului Cluj, reprezentându-l pe adjunctul prefectului; Lajos Hollóssy-Kuthy, adjunctul şefului poliţiei; Géza Papp, un ofiţer de poliţie de rang înalt; Kázmér Taar, un angajat cu rang înalt al biroului primarului. Comanda generală a procesului de ghetoizare în judeţul Cluj, cu excepţia oraşului Cluj, a aparţinut lui Ferenc Szász, adjunctul prefectului judeţului Cluj, şi lui József Székely, primarul oraşului Huedin. Evreii din diferitele oraşe şi sate ale judeţului au fost mai întâi concentraţi în localităţile lor, de obicei în sinagogă sau în instituţia evreiască adiacentă. După o scurtă perioadă de timp şi o primă rundă de exproprieri, ei au fost transferaţi în ghetoul din Cluj.
Printre cei transferaţi în ghetoul din Cluj se aflau evrei din multe comunităţi din districtele Borşa, Cluj, Hida, Huedin şi Nadasdia.20 După comunitatea evreiască a Clujului, de departe cele mai mari comunităţi aduse la cărămidăria Iris au fost cele din Huedin şi Gherla. Evreii din Huedin au fost adunaţi sub comanda şi supravegherea lui József Székely, Pál Boldizsár, ofiţerul responsabil cu aprovizionarea în oraş, József Orosz, şeful poliţiei şi a ofiţerilor de poliţie şi detectivilor Ferenc Menyhért, András Szentkúti, András Lakatos şi Sándor Ojtózi.
Cărămidăria ghetou din Gherla cuprindea aproape 1.600 de evrei. Dintre aceştia, circa 400 erau originari chiar din oraş; alţii au fost aduşi din comunităţile vecine în districtul Gherla.21 Transferul acestor evrei în ghetoul din Cluj s-a făcut sub comanda lui Lajos Tamási, primarul Gherlei, şi a lui Ernö Berecki şi András Iványi, ofiţeri comandanţi ai poliţiei din oraş.
Ghetoul din Cluj s-a aflat sub comanda directă a lui László Urbán. Administraţia internă a ghetoului a fost încredinţată Consiliului Evreiesc, format din liderii tradiţionali ai comunităţii evreieşti locale. Acesta era condus de József Fischer, şeful comunităţii Neologice a oraşului, şi îi includea pe rabinul Akiba Glasner, József Fenichel, Gyula Klein, Ernö Marton, redactorul-şef al publicaţiei Új Kelet („Estul Nou”), Zsigmond Léb şi rabinul Mózes Weinberger (ulterior, Carmilly-Weinberger). Secretar general era József Moskovits, şi secretarul Dezsö Hermann.
20 Printre aceştia se aflau evreii din Borşa, Ciucea, Gilău, Hida şi Panticeu.
21 Printre evreii care au fost adunaţi iniţial în Gherla se aflau cei din satele Aluniş, Băiţa, Beudiu, Buza, Chiochiş, Dârja, Fizeşu Gherlii, Icloda, Lacu, Livada, Lujerdiu, Manic, Mateiaş, Nasal, Pădureni, Pui, Sic, Sânnicoară şi Sânmartin.
{PAGE }
József Fischer avea reputaţia de a fi unul dintre liderii evrei locali care erau complet informaţi asupra realităţilor programului nazist al Soluţiei Finale. El şi familia sa s-au aflat printre cei 388 de evrei luaţi din ghetoul din Cluj şi duşi la Budapesta – şi, eventual, spre libertate – la 10 iunie 1944, ca parte a controversatei înţelegeri a lui Kasztner cu SS-ul.22
Ghetoul a fost evacuat în şase transporturi, primul dintre acestea fiind executat la 25 mai, iar ultimul la 9 iunie.23 zi. În timp ce László Endre, care era nerăbdător să facă Ungaria judenrein cât mai repede cu putinţă, a sugerat un număr de şase trenuri pe zi, Eichmann, care era mai bine informat asupra facilităţilor de gazare şi ardere a cadavrelor de la Auschwitz, propusese, iniţial, numai două. În cele din urmă, au convenit asupra a patru trenuri pe zi, cu aproximativ 12.000 de evrei fiecare. Procesul de deportare
Potrivit deciziilor luate la conferinţa de la Munkács din 8-9 mai, deportarea a început, aşa cum era planificat, la 15 mai, în districtele jandarmereşti VIII, IX şi X (Rutenia Carpatică, nord-estul Ungariei şi Transilvania de Nord), unde a fost identificată sub numele de Operaţiunea de Dezevreizare Zonele I şi II. Câte patru trenuri în fiecare zi, fiecare tren cu câte 35-40 de vagoane de marfă, erau trimise în diferitele centre de ghetoizare şi îmbarcare pentru a fi umplute cu încărcătura umană, potrivit unui program bine stabilit. Fiecare tren transporta câte 3.000 de evrei înghesuiţi în vagoanele de marfă, câte 70-80 în fiecare vagon. Fiecare vagon era prevăzut cu două găleţi: una pentru apă, alta pentru excremente. Unul dintre primele ghetouri care trebuiau golite a fost Kassa, nodul de cale ferată prin care au părăsit ţara aproape toate trenurile deportării. Acolo, jandarmii unguri care escortau trenurile cu deportaţi erau înlocuiţi de germani.
Evreilor li s-a permis să ia cu ei doar un număr limitat de bunuri pentru durata “călătoriei”. Le era strict interzis să aibă bani lichizi, bijuterii sau bunuri de valoare. Imediat înainte de mutarea lor din ghetou pe platformele de îmbarcare au fost supuşi unor noi percheziţii, pentru a li se descoperi bunurile de valoare. Brutalitatea cu care au fost făcute aceste percheziţii a variat, dar toate au fost la fel de umilitoare. În decursul percheziţiilor, documentele personale, inclusiv actele de identitate, diplomele şi chiar documentele militare au fost confiscate, posesorii lor devenind astfel nişte anonimi, oameni fără identitate. La scurt timp după încheierea percheziţiilor, jandarmi şi poliţişti înarmaţi până în dinţi i-au escortat pe
{PAGE }
evrei către punctele de îmbarcare. După ce aceştia au fost înghesuiţi în vagoanele de marfă cu o foarte mare brutalitate, fiecare uşă de vagon a fost legată cu lanţuri şi blocată52.
Oficialii germani şi unguri care au răspuns de Soluţia Finală au relatat operaţiune de îmbarcare şi deportare în rapoarte zilnice. Ferenczy şi-a înaintat raportul către Secţia XX a Ministerului de Interne. Rapoartele Eichman-Sonderkommando i-au fost trimise lui Otto Winkelmann, şeful SS şi al Poliţiei din Ungaria, care, în mod curent, le înainta mai departe, nu doar către RSHA, ci şi – via Edmund Veesenmayer, plenipotenţiarul lui Hitler în Ungaria – Ministerului de Externe german.
Potrivit acestor rapoarte, numărul de evrei deportaţi după două zile de la începutul operaţiunii era de 23.363. La 18 mai, această cifră ajunsese la 51.000. Numărul deportaţilor a continuat să crească dramatic cu fiecare zi: 19 mai – 62.644; 23 mai – 110.556; 25 mai – 138. 870; 28 mai – 204.312; 31 mai – 217.236; 1 iunie – 236.414; 2 iunie – 247.856; 3 iunie – 253. 389; 8 iunie – 289.357.53 Transportul din 7 iunie, despre care s-a raportat a doua zi, a fost ultimul din zonele I şi II. Cu acesta, experţii germani şi maghiari ai Soluţiei Finale îşi atinseseră ţinta: în 24 de zile, ei au deportat 289.357 de evrei în nouăzeci şi două de trenuri – o medie zilnică de 12.036 de persoane deportate şi o medie de 3.145 pe tren. Printre aceste persoane se aflau 131.639 de evrei, deportaţi în 45 de trenuri din centrele de ghetoizare şi îmbarcare ale Transilvaniei de Nord.54
Crimă şi pedeapsă
Mulţi – dar, desigur, nu toţi – oficiali militari şi civili maghiari şi germani implicaţi în Soluţia Finală din Ungaria, inclusiv din Transilvania de Nord, au fost judecaţi după război în multe părţi ale lumii. Cei mai mulţi dintre ei au reuşit să scape cu trupele naziste în retragere şi au evitat punerea sub acuzare, ascunzându-şi identitatea după capturarea lor de către Aliaţi. Alţii au reuşit să se stabilească în Occident, afirmându-se ca unelte utile în lupta împotriva comunismului şi Uniunii Sovietice, în timpul Războiului Rece.
Totuşi, un număr relativ mare de înalţi oficiali guvernamentali şi militari maghiari, responsabili de plănuirea şi implementarea Soluţiei Finale au fost judecaţi la Budapesta, fiind
52 Ororile îmbarcării în trenuri şi ale deportării au fost descrise detaliat într-un mare număr de memorii şi mărturii, după război. A se vedea The Hungarian Jewish Catastrophe: A Selected and Annotated Bibliography, 2nd edition, Randolph L. Braham, comp. and ed. (New York, Columbia University Press, 1984) şi The Holocaust in Hungary: A Selected and Annotated Bibliography, 1984-2000, Randolph L. Braham, comp. and ed. (New York, Columbia University Press, 2001).
53 The Destruction of Hungarian Jewry: A Documentary Account, Randolph L. Braham, comp. and ed. (New York, World Federation of Hungarian Jews, 1963), documentele 267-279.
54 A se vedea Anexa 1.
{PAGE }
acuzaţi, printre altele, şi de crimele comise în Transilvania de Nord. Mulţi dintre oficialii nazişti şi ofiţerii SS responsabili cu operaţiunea antievreiască din Ungaria au fost judecaţi în multe părţi ale lumii, inclusiv la Nüremberg, Frankfurt, Bratislava, Viena şi Ierusalim.55
Arestarea şi punerea sub acuzare a indivizilor suspectaţi de crime de război [comise] în Transilvania de Nord – şi în alte teritorii ale României postbelice – s-au făcut în termenii Convenţiei de Armistiţiu, care a fost semnată la Moscova la 12 septembrie 1944. Implementarea ei fiind supravegheată de către o Comisie Aliată de Control, aflată sub Înalt Comandament Aliat (sovietic), Convenţia stipula, de asemenea, printre alte prevederi, anularea celui de-al doilea Dictat de la Viena, returnând României Transilvania de Nord.
Tribunalele poporului au fost organizate şi au funcţionat potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 312 al Ministerului Justiţiei, din 21 aprilie 1945.56 Crimele comise de către Jandarmerie, Armată, Poliţie şi oficiali civili în cursul operaţiunii antievreieşti din Transilvania de Nord, inclusiv exproprierea, ghetoizarea şi deportarea evreilor au fost detaliate în rechizitoriul prezentat de către o echipă de procurori condusă de Andrei Paul (Endre Pollák), procuror-şef57. Procesul a 185 de suspecţi de crime de război a avut loc la Cluj, în primăvara anului 1946, în faţa Tribunalului poporului prezidat de către judecătorul Nicolae Matei. Dintre cei 185 de acuzaţi, doar 51 se aflau în stare de arest; ceilalţi fiind judecaţi in absentia. Procesele-verbale au consemnat detaliile înspăimântătoare ale Soluţiei Finale în diferitele judeţe, districte şi comunităţi din Transilvania de Nord.
Procesul s-a terminat la sfârşitul lunii mai 1946, când Tribunalul poporului a pronunţat sentinţa.58 Sentinţele au fost aspre. Treizeci dintre acuzaţi au fost condamnaţi la moarte; ceilalţi au primit pedepse cu închisoarea totalizând 1.204 ani. Cu toate acestea, toţi cei condamnaţi la moarte se aflau printre cei judecaţi in absentia, deoarece fugiseră cu trupele naziste în retragere. Printre aceştia se afla colonelul Tibor Paksy-Kiss, ofiţerul de Jandarmerie responsabil cu ghetoizarea în regiune. Procentul celor absenţi a fost la fel de mare în rândul celor condamnaţi la închisoare pe viaţă. Dintre cei aflaţi în stare de arest, trei au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, şase au fost eliberaţi, fiind găsiţi nevinovaţi de acuzaţiile care li s-au adus, iar restul au fost condamnaţi la diferite tipuri de detenţiune, de la
55 Vezi Monitorul Oficial, Bucureşti, partea I, 24 aprilie 1945, pp.3362-64.
56 Pentru text, vezi Monitorul Oficia,Bucureşti, partea 1, 24 aprilie, 1945, pp. 3362-64.
58 Pentru textul acestui rechizitoriu, a se vedea USHMM, Arhive, RG-25, rola 87, dosar 40029.
59 Pentru documente cu privire la diferitele procese-verbale de şedinţă şi sentinţe, a se vedea Ibidem, rola 69, dosar 40027; rola 76, dosar 40024 şi rola 87, dosar 40029. A se vedea şi USHMM, Arhive, Fond Tribunalul Poporului. Cluj. 1945-1946, rola 2, document 22. Pentru traducerea engleză a Sentinţei, a se vedea R. Braham, Genocide.
{PAGE }
3 la 25 de ani. Cele mai grele pedepse li s-au dat celor care au dat dovadă de o cruzime deosebită în ghetouri.
În fond, nici unul dintre cei condamnaţi nu şi-a ispăşit sentinţa. În România, ca pretutindeni în Europa Centrală şi de Est, în perioada stalinistă, regimul a găsit necesar să adopte o nouă politică socială care viza, printre altele, consolidarea partidului comunist, care era ca şi inexistent în timpul războiului. Potrivit unui decret adoptat la începutul anului 195059, cei condamnaţi pentru crime de război „care au dat dovadă de bună purtare, îndeplinindu-şi conştiincios sarcinile şi au dovedit în timpul detenţiei lor că au devenit apţi de coabitare socială” au fost selectaţi pentru o eliberare imediată, fără a se ţine cont de severitatea sentinţei iniţiale. Printre cei care au fost consideraţi „reabilitaţi social” se aflau şi câţiva dintre aceia care fuseseră condamnaţi la închisoare pe viaţă pentru crime împotriva evreilor. Mânaţi de oportunitatea politică, comuniştii au transformat justiţia criminală într-o parodie.
… sa ne fie rusine si noua si ungurilor!
noua pentru ca am fost masacrati de unguri????
stii tu tintin ce au facut ungurii prin ianculesti sau carei sau….moisei sau…?
Săptămîna viitoare NapocaNews probabil va aduce depoziția martorilor și din zona Cernăuți-Tiraspol-Odesa… Adică opppardon, cred că depozițiile nu vor mai veni, pt că operațiunea era „scurtă și concisă”: groapă de aprox treizexi de metri lungime, cu cîteva „straturi” de împușcați în cap, cimitire „vesele”, fără un blestemat de băț ca însemn, e plină Moldoviora cu ele, mii de gropi, da, da, brava oștire și poliție oare care, fără să se prezinte pe nume exact la martori. Hortiștii i-au înghesuit pe evrei în vagoane au mai împărțit și bîte mizerabile, dar majoritatea au rămas în viață pînă la lagăre, unde însă naziștii le-au „tratat” cam mortal.
Cine a fost în rușinea asta enormă cel mai „viteaz”???
Măă Pulică-analfabet-laș-Fără-Semnătură, episcopul Márton Áron este distind de Institutul Yad Vashem din Ierusalim, are un Arbore al Vieții în grădina Memorială, SINGURUL preot din Ardeal care cu riscul propriei vieți s-a opus de mai multe ori deportării evreiînd un lor.
Dacă un ziarist e (voit) neinformat, mai bine cultivă salată.
ca aia sunt prosti sa recunoasca cum s-au dedat la acte de terorism armat asupra armatei si funcionarilor romani-va spune ceva mai nou cu guantanamo,
În timp ce László Endre, care era nerăbdător să facă Ungaria judenrein cât mai repede cu putinţă, a sugerat un număr de şase trenuri pe zi, Eichmann, care era mai bine informat asupra facilităţilor de gazare şi ardere a cadavrelor de la Auschwitz, propusese, iniţial, numai două. În cele din urmă, au convenit asupra a patru trenuri pe zi, cu aproximativ 12.000 de evrei fiecare.
Episcopul Márton Áron i-a apărat pe evrei, dar despre prigoana românilor(Crime, deportări, front) n-a zis nimic. Armata a II Magyar trimisă pe frontul rusesc era formată exclusiv din romani şi slovaci.Distrusă integral. Lucrau cu cap, băietii…
ungurii si aparatorii cuiva…..hai ca e de tot rasu’
astia nu stiu numai sa atace si nu sa apere doar ca minciuna si dezinformarea mana in mana cu falsificarea istoriei sunt parte din bagajul genetic se pare al csurcsilor
Când ungurii au intrat în Ardealul de Nord cedat, jidovimea a ieșit cu flori și a salutat armata horthystă eliberatoare, s-au dedat la jafuri, maltratări și crime bestiale contra armatei și administrației române în retragere, exact așa cum făcuseră două luni mai devreme în Basarabia și Bucovina de Nord. Asta nu se spune în istoria oficială, deși conlucrarea jido-ungurească e evidentă, ei aparțin aceleiași nații turanice, au aceleași tradiții barbare și păgâne.
Însă jidovimea de rând s-a trezit trădată, deoarece oculta mondială sionistă a hotărât să extermine parte din propria sa nație pt. a-și legitimiza planurile de creare a statului Israel(care trebuia să fie inițial în Europa, și eșuase la 1918 prin revoluțiile naționale și antiimperialiste care au avut loc). Au fost exterminați cca. 1,5-2 mil. de jidani din cea mai joasă speță, oameni în general nevinovați și neimplicați în planurile sioniste; planul a fost executat de slugile ocultei mondiale, în frunte cu Adolf Rothschild-Schlicklgruber(astea sunt numele reale ale bunicilor paterni) și Miklos Horthy de Nagybanya(înrudit cu clanul Rothschild prin nevastă-sa, Magdolna Purgly-Horthy).
Deci, jidanii din Ungaria s-au trezit peste noapte din susținători ai regimului horthyst în victime maltratate și ucise de proprii frați unguri; inițial au fost ghetoizați pe lângă marile orașe, apoi deportați în Germania, proces care s-a accelerat odată cu arestarea lui Horthy(scăpat basma curată de aceeași ocultă sionistă) și instalarea lui Szalasi(marionetă obedientă a Reichului). Crimele Ungariei între 1938-1945 care se ridică la cca. 600000 de jidani, 500000 de români, 300000 de slovaci și 100000 de sârbi sunt complet șterse din istoria falsificată care se învață pe axa Moscova-New York-Tel Aviv. Astăzi avem un muzeu al holocaustului la Șimleu Silvaniei în care se atribuie românilor soarta jidovimii din Ardealul de Nord, exact cum spunea impostorul Elie Wiesel(adevăratul Elie Wiesel a murit la Auscwitz).
@Marton Csurka:
Numai un picuț halucinezi tu!
„Armata a II Magyar” a instituit limba angliză pt comunicare,
asa incit românii si slovacii s-au înfrătit chiar acolo pe front,
in timpul asta grofii si viconții regulau contesele,
pt că ungurii nici atunci n-au avut de loc popor de jos,
nici in gulagurile n-au fost cît se poate de numerosi,
chiar și pt revoluția din 1956 au adus popor de import,
care aveau ceva sînge-n obect și curaj nebunesc în cap,
asa au ajuns ungurocii pina-n 2014 și cu buzunarele si cu pula goală,
e drept ca vreo doua milioane au emigrat
pe alte latitudini de peste oceanul cel mare.
Asa este ei noo.
@România Liberă de calm și inteligență:
Ce-ai borât aici nu mai e urma unei ciorbe oltenești care conține de toate, ci un ceai oribil plin de ierburi ușor otrăvitoare, însoțind descîntecul româncelor și țigăncelor vrăjitoare, în vederea unei bogate halucinări.
Mă abțin să comentez în detaliu, pt că deja halucinez, numai la vederea borâturii tale.
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/23+august/Holocaustul+romanesc+300+000+de+evrei+au+murit+in+genocid
http://www.observatorcultural.ro/Holocaustul-evreilor-din-Romania-experimentul-Transnistria*articleID_10232-articles_details.html
exclusiv_web/actualitate/articol/maresalul-antonescu-singurul-vinovat-al-holocaustului-romanesc
Si stirea beton:
http://www.gorj-domino.com/sute-de-tigani-gorjeni-asteapta-despagubiri-de-50-de-miliarde-de-la-regele-mihai/
din multe surse,ii drept ,mai timide,reiese ca s-a dorit exterminarea unui mare numar de evrei mai saraci.raspunzatorii de genocid n-au fost sanctionati,au fost ajutati sa dispara,in romania criminalii au fostinchisi pe perioade scurte de timp apoi au fost promovati pe functii si in partid.singurul care a platit pentru ca n-a dorit sa participe la planul facut de alogenul hitler ,ba a mai si salvat foarte multi in transilvania a fost antonescu ,dar a platit cu viata .si rusii au participat,scufundand vaporul cu refugiati in marea neagra.faptul ca nu a participatla genocid a fost recunoscut de reprezentantii evreilor din romania.acum se tulbura apele si sunt curios de ce.
Evreii sunt omoriti si in ziua de azi in Cluj , sotul meu evreu a fost omorit in anul 1997 de catre medicii criminali si mi-au confiscat toata averea.Detin hotariri definitive si irevocabile inca din 1999 dar statul roman nu vrea sa le puna in aplicare.
Lazló Vásárhelyi, primarul oraşului Cluj din 1944 a fost f. eficient trimis evreii la Ausvitz, a izgonit tot ce a fost romanesc din Cluj. A furat averile evreilor şi a sters-o, inclusiv cu documentele Primăriei.Întreb pe băieti de la Jobik – pe când o statuiepentru el.
Criminali romani:
http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/lista-lui-schindler-in-varianta-romaneasca-330433.html
Romani buni de plata:
http://asymetria-anticariat.blogspot.ro/2010/01/mirela-corlatan-prima-despagubire.html
[…] găzduieşte un eveniment dedicat comunităţii evreieşti locale, marcată de-a lungul istoriei de atrocităţi de nedescris comise la adresa evreilor de către regimul […]
Regret ca trebuie sa va rog sa publicati o rectificare,deoarece aluziile defaimatoare la adresa episcopului Ardealului Marton Aron sunt nedrepte si complet neadevarate.din pacate foarte multe persoane inculte si neinformate isi permit sa faca judecati de valoare despre oameni importanti care s-au sacrificat pentru apararea marilor idealuri umane.Un astfel de mare personalitate a fost Marton Aron.
Am mentionat ca regret interventia mea,alaturi de comentariile anonime suburbane pe care le incurajati publicandu-le.
[…] se împlinesc şi 70 de ani de la Holocaustul evreilor din Transilvania de Nord, orchestrat de regimul ungurului Miklos […]