Cartierul ţiganilor Pata Rât: bombă socială cu ceas în Cluj-Napoca

De ani de zile cartierul ţiganilor din Pata Rât a devenit emblema impotenţei autorităţilor locale şi judeţene de a soluţiona această gravă problemă socială. Nici măcar rezolvarea situaţiei dificile, groaznice a vieţii ţiganilor din Pata Rât din punct de vedere social şi multicultural, deşi s-au băgat bani grei europeni şi norvegieni doar ca să se plimbe funcţionarii publici pe la Londra şi Bruxelles, nu a fost finalizată. În privinţa Pata Rât demagogia şi sifonarea banilor publici sunt la ordinea de zi, ţiganii tot prost şi în condiţii insalubre trăiesc în Cluj-Napoca, capitală „beton” a tineretului şi posibilă viitoare capitală culturală „a manelelor” 2021. Soluţionarea gropii de gunoi de la Pata Rât, cu anexa ţigănească, prin ameliorarea condiţiilor de viaţă este piatra de încercare a noului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, tânărul Mihai Seplecan. La începutul weekend-ului trecut, în prezenţa lui Mihai Seplecan şi Unitatea de Implementare a Proiectului „Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj” şi cu executantul, a avut loc predarea amplasamentului depozitului de deşeuri urban neconform de la Pata Rât, în vederea închiderii acestuia. Actuala rampă publică de deşeuri, cu o suprafaţă totală de circa 18 ha, va fi reconfigurată şi acoperită cu un strat de pământ de minimum 1 m peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafeţe aflate între şanţul perimetral şi gardul amplasamentului. Vor fi efectuate lucrări de drenaj, puţuri de captare a biogazului, drumuri de acces, un sistem de colectare a apelor pluviale. Ţiganii care trăiesc din reciclarea gunoaielor susțin că dacă Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj nu le dau locuri de muncă, sunt nevoiți să recurgă chiar și la infracțiuni pentru a-și asigura traiul. Închiderea şi ecologizarea gropii de gunoi de la Pata Rât este parte integrantă a contractului privind proiectarea şi execuţia obiectivului de investiţii „Închidere și ecologizare depozite neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj”.

La intenţia liderilor Consiliului Judeţean Cluj de a face ordine la Pata Rât, unii ţigani au început să ameninţe că vor ataca oraşul înfăpuind infracţiuni pentru intimidarea clujenilor. Ţiganii care trăiesc din reciclarea gunoaielor susțin că dacă Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj nu le dau locuri de muncă, sunt nevoiți să recurgă chiar și la infracțiuni pentru a-și asigura traiul. Ei au amenințat că vor distruge orașul Cluj-Napoca prin înfăptuirea de acte ilegale, drept nemulțumire că li se închide ghetoul Pata Rât, ”raiul” infractorilor din Ardeal. Se pare că amenințările unor ţigani din Pata Rât se adeveresc. Doar săptămâna trecută au avut loc opt spargeri de magazine și locuințe pe cea mai titrată arteră a Clujului, capitală europeană a tineretului: B-dul Eroilor. Surse din poliție ne-au informat că spărgătorii au fost identificați și sunt ţigani din Pata Rât, veniți la Cluj-Napoca din alte localități, în special din Moldova. Soluţionarea situaţiei de la Pata Rât în manieră europeană este obligaţia Consiliului Judeţean Cluj. Dacă Mihai Seplecan reuşeşte să astupe groapa de gunoi insalubră, să facă o altă groapă ecologică la standarde europene şi să asigure ţiganilor condiţii de viaţă decente, atunci va fi ales preşedinte pe patru ani, anul viitor. Dacă nu se implică Consiliul Judeţean în rezolvarea problemei, atunci putem propune ca municipiul Cluj-Napoca să primească o nouă denumire istorică Cluj-Napoca-Pata Rât, iar cartierul ţigănesc să fie inclus în circuitul turistic al municipiului pentru turiştii străini, care să facă propuneri în vederea promovării locaţiei ca scenă urbană de teatru cultural pentru 2021.

Ionuţ Ţene