Biserica de lemn din Parcul ”Iuliu Hațieganu” a fost sfințită astăzi

Vremea a ținut cu meșterii maramureșeni care au realizat în pragul sărbătorilor de Crăciun altarul din Parcul „Iuliu Haţieganu”. Bisericuţa din lemn a fost construită, la solicitarea profesorului Iuliu Hatieganu, în anul 1931 (conform spuselor istoricului Gheorghe I. Badea), de moţul Petru Neagra cu lemn din Muntii Apuseni.

În urmă cu 30 de ani, biserica a ars din temelii, în condiţii neelucidate. Conducerea UBB a dorit reconstruirea bisericuţei, ca o formă de cinstire a memoriei academicianului Iuliu Haţieganu, cel care a iniţiat, a realizat şi a oferit tineretului universitar această oază de frumuseţe, de linişte şi de izbăvire sufletească. În urma cercetărilor efectuate la ruinele rămase ale bisericii din Parcul “Iuliu Hațieganu”, care a ars în 1983, s-a găsit dovada că biserica studențească ridicată de dr. Iuliu Hațieganu a fost ortodoxă. În locul fostului naos al bisericii s-a păstrat o frumoasă cruce bizantină, specifică tradiției răsăritene și slave.

Înalt Preasfinţia Sa Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi al Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi al Sălajului, a făcut trimitere astăzi la Sfântul Pavel, care în epistolele sale ne dă mai mult decât un sfat, o poruncă, ”aduceți-vă aminte de înaintașii voștri”. ”Acum, dacă este voba despre patronul spiritual al acestui altar, al acestei bisericuțe, merită să fie în memoria noastră și cu acuratețea lui științifică, dar și cu cea religioasă. Iuliu Hațieganu e un nume care rămâne în istorie pentru știința medicală românească. Perioada aceasta, a darurilor, când cel mai mare dar l-a făcut Dumnezeu Tatăl omenirii, trimițând pe Fiul să se nască, să crească să ne mântuiască, iată că s-a concretizat în universitate prin ridicarea acestui altar în memoria bisericii care a ars, care a adus aminte de o personalitate și a știnței, dar și a spiritualității românești”.

Acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB: ”Ne bucurăm că am ajuns la vremea aceasta în parcul cunoscut pentru clujeni și sub numele de parcul ”Babeș”, să facem ceea ce probabil trebuia făcut demult. În finalul epocii interbelice, marele profesor rector al universității clujene, Iuliu Hațieganu, a avut grijă ca în acest loc destinat educației fizice să existe și un loc de închinăciune, de meditație, în care studenții și profesorii să poată să se retragă în liniște când au nevoie. S-a realizat acest extraordinar de frumos monument, o emblemă a artei românești a lemnului, o emblemă a ceea ce un mare istoric de artă francez numea ”goticul lemnului”, monument maramureșean făcut de meșteri maramureșeni. În vremuri indecise și rele, în condiții puțin lămurite și astăzi, bisericuța, altarul, a ars. Era în jurul anilor 1980. Pe vremea aceea a trecut totul sub tăcere. Oculta a ascuns și era foarte puțin probabil ca pe timpul regimului comunist să se întâmple ceva, dar e bine că s-a refăcut și astăzi monumentul. Deși condițiile nu sunt grozave din punct de vedere bănesc, am găsit înțelegere, entuziasm, la conducerea universității, la Senat, la Direcția tehnică. Atunci, ajutați de dl prorector Dan Lazăr, maramureșean prin adopție, prin soție, am găsit niște meșteri care au examinat planul și au reușit să facă acest monument. Monumentul e la fel ca cel care a fost. Ne bucurăm că în seria de reparații și reașezări, de la aducerea Fialrmonicii în locul ei, ajungem să finalizăm acest an prin reașeazarea bisericii. Mă bucur că acest lucru se întâmplă la vreme sfântă, la vreme de colinde”.

Rectorul a menționat că monumentul este închinat și pentru fiul lui Iuliu Hațieganu, Marius, decedat la o vârstă fragedă, dar și pentru comunitatea clujeană, pentru UMF.

Pr. prof. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului UBB a afirmat că proiectul de reabilitare a bisericuței nu este altceva decât o reîntregire a chipului acestui parc. ”Sunt în mulțime unii concitadini care ne sugerau să facem această acțiune de reconstrucție și iată că ne-a ajutat bunul Dumnezeu s-o vedem împlinită. Am folosit și vom folosi pe tot parcursul existenței noastre în structurile de conducere conceptul de ecumenic pentru că acest foișor, gândit de rectorul Iuliu Hațieganu, dorește să fie un loc în care oricine dorește să se întâlenască cu liniștea, să vină, să se așeze, să se roage; se pot organiza aici rugăciuni mai ample la momente festive și datorită faptului că suntem 4 teologii în universitate, creștine, și fiecare trebuie să aibă posibilitatea să vină aici și să-și împlinească și aceste forme de pregătire, de creștere”.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a felicitat conducerea universității pentru acest gest de reparație istorică, de patrimoniu, pentru faptul că menține viu testamentul marelui profesor rector Iuliu Hațiegan.

”Recent, orașul nostru a intrat în etapa finală a competiției pentru câștigarea titlului de Capitală Culturală Euroipeană, din 14 orașe au rămas 4, printre care și orașul nostru. În argumentarea de la București, în fața juriliului european, am folosit un element din discursul dlui rector Ioan Aurel Pop, cu privire la diversitatea culturală, dar și cea religioasă. Am reținut de la domnia sa că suntem oarecum unici în Europa prin faptul că la o distanță de aproximativ 1 km din centrul Clujului există catedrale, biserici și religii creștine la rang de mitropolii sau episcop în număr de cel puțin cinci: ortodocși, greco-catolici, unitarieni și reformați și la nivel de protopopiat, romano-catolici. Acest lucru a contat pentru întregul proiect al Clujului. Ceea ce dvs, dle rector, faceți împreună cu comunitatea clujeană, reabilitând un monument istoric și punând în valoare lucrurile care ne unesc, ne ajutați prin ceea ce aduceți aici să aibă șansa orice cult creștin de a utiliza acest lăcaș de cult, să punem încă o cărămidă la ceea ce înseamnă etapa finală a Clujului Capitală Culturală Europeană. Clujul poate arăta Europei fațete ale artei de a trăi împreună. Clujul este într-un fel sau altul o Europă mai mică la ea acasă. Putem arăta că se poate trăi împreună și pot și alții să vadă că valorile europene sunt aici, la noi, acasă, în Europa”.

Altarul a fost ridicat de către meşterii Hotico Vasile (tatăl) şi Hotico Vasile (fiul), în perioada 2 octombrie – 7 decembrie 2015. Valoarea lucrărilor a fost de 251.771 de lei fără TVA.

La eveniment au mai fost prezenți prorectorul UBB Ioan Bolovan, fostul rector al UMF, Marius Bojiță, părintele Ioan Bizău, decanul Facultății de Educație Fizică și Sport a UBB, Vasile Bogdan și mulți alții.

NapocaNews