GIB Cluj a organizat pentru studenții basarabeni o dezbatere despre implicarea României în reforma societății din Moldova și în sistemul universitar

Într-un context național tensionat pentru populația din Republica Moldova, care se află la scurtă distanță de alegerile prezidențiale în care cetățenii își vor alege direct șeful statului, Grupul de Inițiativă Basarabeană din Cluj a organizat, astăzi, o dezbatere despre implicarea României în reforma societății din Moldova și în sistemul universitar.

Prorectorul celei mai mari și mai prestigioase universități din România, istoricul Ioan Bolovan, respensabil pe domeniu Administraţie şi patrimoniu, relaţia cu studenţii, a deschis conferința demonstrând importanța colaborării în domeniul educației între Basarabia și ținuturile românești. Prorectorul a amintit de activitatea pedagogului Onisifor Ghibu, dar și de cea a boierului Vasile Stroescu, care în deceniile aterioare Primului Război Mondial a donat sume imense din averea lui pentru sprijinirea școlilor, a biserilor românești din Transilvania și a asociației ASTRA.

”Această dezbatere este importantă și pentru că peste câteva zeci de ore, la răsărit de Prut se întâmplă ceva important pentru destinele întregii populații, majoritatea români, respectiv alegerile prezidențiale, primul tur, care, la fel cum se întâmplă în orice țară, trece și prin circul mediatic. Nu ne este indiferent nici nouă acest moment, celor care suntem istorici de formație, cadre didactice, care sperăm să avem ca studenți pe viitor și alți tineri de la Est de Prut. Pentru noi este foarte important ca parcursul care vine din 1990 și care mai cu viteză, mai cu carul cu boi, uneori cu viteza de eurostar, parcursul occidental al românilor și a populației și apoi din 1991 al statului Republica Moldova, a fost unul care nu poate să fie ocultat. Că Vestiș a însemnat doar România sau și modelul de civilizație politico-statal occidental, a fost evidentă o orientare europeană pe care Republica Moldova și majoritatea cetățenilor ei l-au afișat în acești ultimi 26 de ani. Probabil și astăzi în Republica Moldova părinții, frații, prietenii sunt animați de această problemă ”a fi sau a nu fi” pro-european, pro-România – cred că răspunsurile le puteți da fiecare în parte întrucât sunteți deja pe un traect occidental, sunteți prin poziționarea ca studenți, masteranzi, doctoranzi, post-doctoranzi, cercetători, cadre didactice.

Și interesul nostru ar fi ca acest trend european, occidental, românesc, pentru că Vestul pentru populația din Republica Moldova este România. Intermediată de România sau directă, această cale spre occident, spre integrarea europeană cred că nu poate să fie negată pentru că este calea care înseamnă o stabilitate politico-militară, o stabilitate democratică instituțională, o prosperitate care vine mai greu – e adevărat – dar vine, o putem sesiza fără echivoc din 1989 încoace și o spun ca om care a trăit trei decenii înainte de această perioadă ante 1989. Pașii pe care i-a făcut România îi puteți reconstitui și pentru voi și pentru cei de acasă, calea cea mai potrivită pentru dezvoltarea ulterioară, indiferent de nume, de persoane, calea care a adus României prosperitate și dezvoltare este calea europeană, euro-atlantică, care asigură stabilitate, certitudine și garantarea actualelor frontiere”, a adăugat Ioan Bolovan.

”Este măgulitor să aflăm că pentru cineva noi suntem Vestul, geografic cel puțin este așa. Dați o șansă Clujului. Pentru generația mea, aceste șanse însemnau Vestul, America. Când am venit în Primăria Cluj-Napoca erau multe dezbateru ”Cum oprin brain drain-ul”. Mulți tineri foarte capabili alegeau să plece. Din punctul de vedere al istoriei vorbim despre o judecată sentimentală, mentru că mulți dintre ei au probleme la maturitate în a se reintegra sau pentru că au plecat fie prea departe. Cu adevărat câștigați au fsot cei care au mers, au învățat, și au venit acasă pentru a dezvolta mai departe ce au învățat. Sperăm să puteți considera și Clujul un loc despre care atunci când vă întreabă familia, indiferent de orientarea politică, să le spuneți despre experiența voastră în Cluj, despre ceea ce reprezintă Clujul. Sigur că acum suntem pe val, se vorbește despre boom-ul de la Cluj, dar acest model nu poate fi susținut decât de resursa umană. După cum spune și domnul primar, investiția în educație este singura care va da roade, doar că e puțin palpaiblă în momentul în care o faci. Mă bucură cu adevărat să văd interesul pe care firmele mari, corporații multinaționale, au ajuns să-l aibă față de Cluj și să vină să spună: ”vrem să fim un centru zonal pentur România, Ucraina, Moldova și poate chiar Bulgaria”. Suntem confruntați cu o problemă a forței de muncă și Republica Moldova este pentru noi o prioritate în acest selection pool. Fără să facem apel la sentimentalisme istorice, ne regăsim în aceeași matcă, Clusterele active din Cluj doresc să-și extindă parteneriatele economice în Republica Moldova. Sper ca parcursul nostru european să vă servească drept model, îmi doresc să simțiți în timp beneficiile unei orientări înspre Vest. Aveți și un potențial extraordinar de care dorim și noi să beneficiem”, a menționat Emilia Botezan, șeful Biroului de Relații externe și investitori din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

În cadrul dezbaterii au fost puse la punct deja noi proiecte de promovare a culturii de dincolo de Prut cu sprijinul UBB.

NapocaNews