Tu ai frânt cuvintele ca pâinea
și ai pus rana pe degetele de pe masă
iar paharul a băut cu sete cel mai albastru sânge
iar picioarele Lui scăldau marea
Timpul s-a ridicat de la masa tăcerii
și a plecat la casa din cel mai aspru cer
unde structura era din cea mai tare esență de stejar
De departe se auzea cum bate toaca o priceasnă
De departe se auzea cum plouă cu lacrimi și spini
Dimineața s-a dezbrăcat de cămașa de noapte
și a rămas Lumina blândă și senină
Ionuț Țene
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
