Și de când inima mea s-a oprit
Să mai bată,
Și luna își spune povestea ei
Mai trist.
Luna apasă pe stele, să cadă
Să dea de Pământ
Te vede că dormi liniștită
Și se oprește.
Copacii îmi spun povestea lor tristă
Cum frunzele le cad și câinii
Se pisă pe trunchiul lor
Și cu toate astea, încă fac fotosinteză.
Mă ceartă
De ce îmi iei iubirea
De ce imi iei viața?
Vrei să mă lași să plâng noapte și zi?
Soarele apare și îmi bate-n geam
Și mă întreabă ce-am visat
Și când mă vede, trist, se-ascunde…
Lasă, azi poate să ploaie,
Și-n suflet aburul de ceață să respire…
Ionica Armanca
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
