Mesajul IPS Andrei de Ziua Culturii Naționale la Cluj-Napoca: ”Atașamentul lui Mihai Eminescu faţă de Biserica Ortodoxă era unul deosebit”

Miercuri, 15 ianuarie 2020, de Ziua Culturii Naționale și a comemorării marelui poet Mihai Eminescu, la 170 de ani de la nașterea sa, la Cluj-Napoca, au avut loc mai multe evenimente cultural-artistice, cu participarea reprezentaților Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, a autorităților locale, județene și militare, a numeroși oameni de cultură, elevi și studenți de la instituțiile de învățământ clujene.

Cu această ocazie, de la ora 11:00, a fost oficiată o slujbă de pomenire la statuia poetului național Mihai Eminescu, amplasată în fața Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Slujba a fost săvârșită de delegatul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, preotul Bogdan Ivanov, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care a transmis cuvântul ierarhului, intitulat: „Preocupările spirituale ale lui Mihai Eminescu”.

„Pe 15 ianuarie se împlinesc 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Omul acesta este reprezentantul prin excelență al Culturii române. De aceea s-a fixat pe 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale.

Mihai Eminescu a avut preocupări spirituale deosebite. În zadar propaganda comunistă de dinainte de 1989, folosindu-se de poezia «Împărat şi Proletar», dorea să-l facă necredincios. Voi aduce câteva exemple din care reiese că a fost un om cu preocupări de natură spirituală.

Întâi de toate voi spune că Mihai Eminescu era preocupat de rugăciune. Rugăciunea adresată Maicii Domnului este de o gingășie aparte: «Crăiasă alegându-te / Îngenunchem rugându-te, / Înalță-ne, ne mântuie / Din valul ce ne bântuie; / Fii scut de întărire / Şi zid de mântuire / Privirea-ţi adorată / Asupră-ne coboară, / O, maică preacurată / Şi pururea fecioară, Marie!».

(…) Atașamentul lui Mihai Eminescu faţă de Biserica Ortodoxă era unul deosebit, numind-o «Maica spirituală a neamului românesc». În ziarul «Timpul» făcea această afirmație: «Biserica lui Matei Basarab şi a lui Vaarlam, Maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului, ea, care domnește puternică dincolo de graniţele noastre, e azilul de mântuire națională în ţări unde românul nu are stat…»”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Andrei.

De asemenea, Mitropolitul Clujului a afirmat faptul că românii sunt puntea de legătură dintre Apus și Răsărit.

„Noi, românii, cu spiritualitatea noastră ortodoxă, suntem puntea de legătură dintre Apus şi Răsărit. Afirmația capătă vigoare acum, când facem parte din Uniunea Europeană. Iată ce zice Eminescu: «Noi, popor latin de confesiune ortodoxă suntem în realitate elementul menit a încheia lanţul dintre Apus şi Răsărit; aceasta o simţim noi înşine, se simte în mare parte de opinia publică europeană, aceasta o voim şi, dacă dinastia va împărtăşi direcţia de mişcare a poporului românesc, o vom şi face. Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în țara noastă, când e vorba de legea părinților noștri, care ne leagă de Orient, și de aspirațiile noastre, care ne leagă de Occident… vrăjmașii, oricare ar fi ei, ne vor găsi uniți și tot atât de tari în hotărârile noastre ca și în trecut».

(…) Aceste preocupări spirituale ale lui Eminescu ar fi de dorit să ne influențeze și pe noi care trăim într-o lume secularizată.”, a concluzionat Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, în mesajul transmis cu acest prilej, titrează Radio Renașterea.

NapocaNews