SPIRITUL DE GAȘCĂ

În cărțile Ludic, lubric și liturgic și Fuck You am arătat cum se manifestă spiritul de gașcă, prin limbajul scatologic. Dejecțiile, pornografia, urâtul sunt instalate ca modele de urmat. Mai ales în filmele Noului Val. Tinerii sunt dirijați spre prostituarea ființei lor. Și cum? Premiindu-le dejecțiile. Așa cum s-a întâmplat și recent, de Ziua lui Eminescu, când au fost premiate două poete, Marta Petreu și Ileana Negrea, cărora li s-a acordat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”, pentru întreaga activitate și respectiv pentru debut. Nimic de spus până aici. Dar în numele lui Eminescu se fac crime culturale. Și ce credeți că a făcut poeta Cătălina Stanislav, nominalizată la Premiul „Eminescu”? Ce-a spus? La festivitatea de premiere, ea a citit, mâncând această proaspătă plăcintă:

GWYNETH PALTROW ȘI CU MINE

Lumina slabă din pub-ul pe care l-a ales nu mă lasă să-i văd burtica de mangustă

decât atunci când se ridică să meargă la baie

mă gândesc la burtică

mă gândesc la tine pișcându-mă de burtă după o masă mare

drăguț

mă gândesc la posibilitatea de a face sex cu el

și până și felul în care i se ating dinții de sus de buza de jos mă scârbește

mă gândesc că și eu vreau să merg la baie, doar că mă tem să nu-mi pună ceva în băutură

pare destul de ok, dar zice că se masturbează când îl întreb ce face, adică ce job are

lucrează în IT

pe aproape, mă gândesc, dar nu spun

eu le studiez pe cele care ne-au ajutat să ne câștigăm dreptul la vot, condus, la a ne folosi vaginul pentru altceva

în afară de născut copii, reproducere, uneori candidoză

și totuși cele mai bune minți ale generației mele încă mă întreabă

dacă femeile pot fi pompieri

cele mai bune minți ale generației mele sunt Gwyneth Paltrow, care nu știe diferența dintre vulvă și vagin

cele mai bune minți ale generației mele sunt și eu, așteptând să termini o bucată de pizza cu brânză unsuroasă

ca să putem să mergem la tine în cameră și să nu ne futem pentru că ești prea beat

și eu prea obosită

și am purtat salopeta mea preferată ca tu să mănânci pizza cu brânză unsuroasă

și să nu mă fuți

Sigur că Eminescu s-a răsucit în mormânt de rușine. Cine au fost jurații? Evident, fruntași ai spiritului de gașcă, aceiași, aceiași logodiți pe veșnicie! Ne întrebăm, cum de a fost nominalizată la Premiul Național de Poezie această poetă pentru volumul lubric Nu mă întrerupe? Nici Marta Petreu nu e departe cu volumul Poeme nerușinate! Un poem nu poate fi nerușinat, dar un poet poate. Suntem departe de poezia viitorului. Dar și a generației Nichita.

Să fim bine înțeleși, se poate face poezie din orice. Când există talent. Pentru talent, nimic nu este de aruncat. Ba din resturi el face artă, așa cum au dovedit avangardiștii. N-am nimic cu limbajul licențios, în artă totul este de acceptat dacă este făcut cu har. Așa cum spunea și marele pictor expresionist Egon Schiele: „Dacă este relevantă artistic, nici o operă de artă nu este trivială”. Iar Eugen Lovinescu, marele critic interbelic, considera că „singura imoralitate în artă este lipsa de talent”.

În acest sens, ce revoluție a produs Brâncuși în arta modernă cu „falusul său”, cum i-a spus Henri Matisse lucrării Prințesa X!? Scandalul produs atunci la Paris în mediile artistice și oficiale a echivalat cu o nouă geneză. Arta cu subiect lubric nu mai este o noutate, ea a devenit deja clasică, au impus-o mari artiști plastici, cu Picasso în frunte, iar poeți ca Oscar Wilde și Apollinaire au dus-o la desăvârșire metaforică.

Dar ceea ce a produs tânăra Cătălina Stanslav dovedește lipsă de talent. Și lipsă de umor. Ea forțează limbajul fără perdea, se dă sexy, se lipește de senzuala actriță Gwyneth Paltrow, o face pe nonconformista, dar poezia ei e plată, fără sensibilitate și valoare nonconvențională. Simulează sinceritatea. Evident, în acest caz a funcționat spiritul de gașcă. Ni se dau explicații aberante, ca „libertatea de expresie”, „discriminare”, „fracturi”, „subtila relație dintre inerție și experiment”, „curajul de a fi diferit”, dar de ce nu curajul de a fi întârziat? Poeta și juriul ei au întârziat pe pârtia schiului licențios cu cel puțin o sută de ani. Bârfa se naște acolo unde nu există competență. Avem de-a face aici, categoric, cu spiritul de gașcă.

Limbajul erotic este folosit în mai toate filmele americane despre tineret. Model este Fame / Celebritate, un musical de succes ecranizat, un film despre un grup de tineri ai unei prestigioase Academii de dans și muzică din New York care își caută drumul în viață. Sexul și relațiile student-profesor sunt învăluite într-un limbaj la limita lubricității. Dar farmecul este absolut. Nu numai fiindcă ține de vârsta școlară și de o acerbă competiție, ci pentru că este folosit cu talent, cu mult umor, cu un simț de distanțare, fără să fie confundat cu reperul moral și cu destinul, cu ceea ce tinerii respectivi vor să facă în viață. Este o meditație asupra succesului, care înseamnă în primul rând muncă. Dovadă succesul final, de nota 10, un spectacol complet, o sumă a artelor.

Spiritul de gașcă se manifestă prin încurajarea non-valorilor, prin interese meschine, printr-o falsă modernitate și un pseudo-avangardism. Până la un punct, avea dreptate Gabriel Liiceanu în memoriul său prin care și-a anunțat demisia din Uniunea Scriitorilor, citând poezii licențioase publicate, încurajate și premiate de ea. Semnificativ este altceva, că în demascarea sa, el uită că este reprezentantul unui alt spirit de gașcă, fiindcă limbajului lubric al găștii oficiale i se opune limbajul lubric al găștii „Humanitas”, cu campionul lubricității literare, Mircea Cărtărescu. Sigur, învinge Cărtărescu, fiindcă are talent.

Dar acolo unde nu există talent, totul devine oribil. Să dăm afară din literatură lipsa de talent, fie că este vorba de un artist înregimentat, fie de unul neînregimentat. Talentul, cum am mai spus, este deasupra unor astfel de calificări, de direcții de gașcă. Până la urmă, Marin Preda are dreptate: „Un scriitor nu trebuie să fie moral sau imoral, el trebuie să aibă talent”.

Grid Modorcea