1595 – Bătălia de la Giurgiu: Mihai Viteazul a cucerit fortăreața otomană de la Giurgiu, după un asediu de câteva zile

După victoria în ambuscada de la Călugăreni, Mihai Viteazul s‑a retras către Valea Prahovei pentru că Bucureștiul a fost ocupat imediat de către turci, la fel ca și Târgoviște. Mai mult decât atât, turcii i‑au pus pe dulgherii veniți o dată cu armata să fortifice cele două orașe, pentru a nu mai cădea pe mâna ghiaurilor.

Domnitorul Ţării Românești a stat mai bine de o lună ascuns în munți, până ce Sigismund Báthory, principele Transilvaniei și stăpânul său, a venit cu oastea transilvăneană. Dacă inițial au ocupat ușor principalele orașe din Ţara Românească, otomanii s‑au retras înspre Giurgiu văzând că se apropie oastea transilvăneană în care era inclusă și ceea ce mai rămăsese din armata lui Mihai. Din Moldova, Razvan Vodă s‑a alăturat și el oastei condusă de Sigismund Báthory. Nu au fost lupte nici la Târgoviște, nici la București, turcii au lăsat șantierele pe jumătate terminate, și au plecat către Giugiu.

Marea bătălie din acel război, din 1595, a fost la Giurgiu nu la Călugăreni. Acolo a fost confruntarea cea mare, pentru că otomanii stăpâneau cetatea, iar creștinii vroiau să o ocupe pentru a o folosi ca pe un cap de pod în viitoarele campanii antiotomane.

Impactul major asupra mentalității turcești a fost atunci, la Giurgiu. Aici au avut loc faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul, dar marele comandant al oastei creștine era Principele Transilvaniei. Efectul moral al înfrângerii de la Giurgiu a fost devastator pentru turci. Otomanii erau învățați, de vreo 200 de ani, doar să câștige să ia prada și să plece mai departe în cuceririle lor, în schimb aici au trebuit să se retragă.

NapocaNews