În perioada 2021-2027, România a beneficiat de 46,6 miliarde de euro dintr-un buget total al Uniunii Europene de 1,2 trilioane de euro. Raportând proporțional la bugetul propus pentru perioada 2028 – 2034, de 2 trilioane de euro, rezultă că țara noastră are dreptul la minimum 77,6 miliarde de euro. Propunerea actuală a Comisiei Europene – de 60,2 miliarde de euro – reprezintă o diminuare cu 17,4 miliarde de euro a bugetului, ceea ce înseamnă o pierdere substanțială pentru fermierii și economia României, arată organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Ele au făcut un apel către europarlamentarii români să sprijine la Bruxelles cauza României și să nu accepte reducerea bugetului alocat țării noastre.

Recent, Comisia Europeană a publicat un document cu privire la sumele ce revin agriculturii fiecărui stat membru în exercițiul financiar 2028 – 2034, iar pentru România se prezintă în mod eronat o creștere cu 18% a bugetului, de la 13,99 miliarde de euro la 16,57 miliarde de euro. „Informația este cât se poate de greșită, deoarece comparația se face doar cu finanțarea primului pilon CAP (Plăti directe). După cum bine cunoașteți, Politica Agricolă Comuna este structurată pe 2 Piloni:

– Pilonul I – Finanțat integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

– Pilonul II – Finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

În perioada 2021-2027, România a beneficiat de: Pilonul I FEGA – 13.793,83 miliarde euro; Pilonul II – 7.675,40 miliarde euro, deci un total de 21.469,23 miliarde euro.

Astfel, comparația strict cu bugetul Pilonului I (FEGA) este incorectă și conduce la concluzii false privind așa-zisa creștere a fondurilor”, arată reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

„Noi, fermierii și cooperativele României, avem nevoie de sprijin pentru a susține optim securitatea alimentară a țării. Agricultura României și mediul rural au nevoie de finanțare adecvată. Este necesar un buget cel puțin la același nivel ca acela din programarea actuală (21,47 md euro) + rata inflației de minimum 30% (6,44 md euro), respectiv 27,91 md euro”.

din scrisoarea adresată europarlamentarilor români

 

Ajustarea fondurilor cu inflația este greșită

În plus, ajustarea cu inflația a fost estimată de Comisia Europeană la „1%”, ceea ce este întru totul nerealist. Inflația în România a depășit 30% în ultimii 7 ani, afectând sever fermierii și cooperativele, mai ales într-un sector puternic dependent de inputuri din import și expus concurenței neloiale provenite din liberalizarea comerțului cu produse agricole din Ucraina și Republica Moldova, spun fermierii români.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare reunește Federația Națională – PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Reforme contra bani, o eroare

Asociațiile fermierilor români reclamă și condiționarea fondurilor pentru investiții de respectarea unor reforme și jaloane care nu au legătură directă cu agricultura. Acest lucru ridică întrebări legitime privind riscul pierderii finanțării pentru măsuri vitale, precum irigațiile, spațiile de depozitare, facilitățile de procesare și infrastructura de piață, arată ei în scrisoarea amintită.

Noua politică: mai întâi plătește statul, apoi decontează Comisia

Noua procedură de alocare a banilor presupune ca statul membru să avanseze sumele, iar rambursarea să se facă ulterior, doar după auditul Comisiei Europene, ceea ce creează incertitudine și vulnerabilizează fermierii, iar pe termen lung va genera un efect negativ asupra balanței comerciale cu produse agroalimentare a României și economiei naționale. De asemenea, Bugetul PAC nu trebuie să cuprindă și finanțarea tuturor cerințelor legate de mediu și combaterea schimbărilor climatice. Aceste măsuri ar trebui finanțate din bugete externe pentru gestionarea riscurilor și decarbonizare dintr-un „fond temporar pentru tranziție echitabilă” și „un fond cuprinzător pentru refacerea naturii”.

„În actualul exercițiu financiar, agricultura primește 0,4% din bugetul UE, dar în exercițiul 2028-2034 acesta scade la 0,15%. Această tăiere bugetară va afecta fermierii, în special din țările mai sărace, cum este România, iar efectul va fi amplificat de intrarea în vigoare a acordului Mercosur  prin care piața comunitară va fi inundată de produse agroalimentare din America Latină, care însă nu respectă condițiile impuse acelor produse în interiorul UE. România are o agricultură sensibilă la importurile ieftine și de aceea cerem introducerea unor taxe de salvgardare care să limiteze aceste efecte și introducerea unui mecanism de despăgubire a fermierilor afectați de aceste importuri”.

Nicu Vasile, președintele LAPAR.

NapocaNews