Ionuț Țene, Valahi gorali, Vlași, Valašsko. Interpretări istoriografice, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2026

Volumul Valahi gorali, Vlași, Valašsko. Interpretări istoriografice al istoricului și publicistului Ionuț Țene se înscrie în seria cercetărilor dedicate prezenței și rolului comunităților valahe din spațiul central-european. Cartea urmărește, printr-o analiză istoriografică amplă, să reconstituie traseul istoric, cultural și identitar al populațiilor denumite în surse drept valahi, vlahi sau volohi, în special în aria carpatică nordică și în zonele montane ale Poloniei, Slovaciei și Cehiei.

Publicat la editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca, volumul beneficiază de o prefață semnată de Cornel Jurju și de o postfață realizată de Avram Fițiu, care contextualizează demersul autorului și subliniază relevanța temei în cadrul studiilor identitare est-europene. Cartea se remarcă prin caracterul său interdisciplinar, reunind perspective istorice, antropologice, etnografice și lingvistice.

Tema centrală a volumului este analiza interpretărilor istoriografice privind originea și rolul valahilor din spațiul carpatic nordic, cunoscuți în mediul polonez sub numele de gorali. Autorul își propune să investigheze modul în care această populație a fost percepută și interpretată în diferite tradiții istoriografice – română, poloneză și central-europeană.

Unul dintre obiectivele principale ale lucrării este recuperarea dimensiunii românești a fenomenului pastoral și juridic cunoscut sub numele de „ius valachicum”, sistem juridic medieval care a organizat viața comunităților pastorale din Carpați și care a contribuit la răspândirea populațiilor valahe în spațiul central-european.

Autorul urmărește să demonstreze că prezența valahilor în aceste regiuni nu reprezintă un fenomen marginal, ci un element structural al evoluției istorice din zona Carpaților.

Volumul este organizat tematic și cronologic, fiecare capitol analizând o etapă sau o perspectivă istoriografică distinctă.

Printre capitolele relevante se remarcă: analiza teoriilor privind genealogia popoarelor nordice formulate de Frédéric-Guillaume Bergmann; studiul contribuției istoricului polonez Aleksander Stadnicki, unul dintre primii cercetători moderni care a abordat problema valahilor gorali; prezentarea unor interpretări istorice poloneze care susțin originea slavă a acestor comunități; examinarea perspectivelor antropologice interbelice, în special cele formulate de sociologul Kazimierz Dobrowolski; evocarea vizitei botanistului clujean Alexandru Borza în zona Tatra poloneză în 1928, un episod care oferă informații etnografice valoroase.

Prin aceste studii de caz, autorul evidențiază diversitatea interpretărilor istorice și tensiunile dintre diferitele paradigme naționale de interpretare.

Demersul autorului este predominant istoriografic și comparativ. Ionuț Țene analizează lucrări istorice, studii etnografice, mărturii de călătorie și documente medievale pentru a reconstrui imaginea valahilor în discursul academic european.

Metoda comparativă permite confruntarea interpretărilor românești cu cele poloneze sau central-europene, evidențiind atât convergențele, cât și divergențele de perspectivă.

Un aspect important al lucrării îl reprezintă valorificarea tradiției istorice românești privind fenomenul transhumanței și al colonizărilor pastorale valahe, fenomen care a contribuit la răspândirea culturii și instituțiilor românești în Carpații nordici.

Cartea lui Ionuț Țene aduce mai multe contribuții importante: Recuperarea unei teme insuficient explorate în istoriografia românească contemporană – prezența valahilor în spațiul central-european. Analiza critică a istoriografiei poloneze, evidențiind atât aportul cercetătorilor polonezi, cât și limitele unor interpretări de tip reducționist. Integrarea fenomenului valah într-un context european mai larg, demonstrând că migrațiile pastorale au avut un rol major în modelarea spațiului carpatic.

Prin aceste contribuții, lucrarea se înscrie în direcția studiilor dedicate identităților istorice transcarpatice.

Din punct de vedere academic, volumul se remarcă prin: documentare amplă; abordare interdisciplinară; interes pentru istoria mentalităților și a identităților regionale.

Cartea are și o dimensiune cultural-identitară pronunțată, autorul încercând să revalorizeze rolul românilor în istoria regiunii carpatice.

În același timp, lucrarea se adresează atât mediului universitar, cât și publicului interesat de istoria Europei Centrale și de fenomenul pastoral carpatin.

Valahi gorali, Vlași, Valašsko. Interpretări istoriografice reprezintă o contribuție importantă la studiul istoriei valahilor din spațiul carpatic nordic. Prin analiza critică a tradițiilor istoriografice și prin recuperarea unor surse mai puțin cunoscute, Ionuț Țene oferă o perspectivă amplă asupra unui fenomen istoric complex, situat la intersecția dintre migrație, identitate și cultură pastorală.

Lucrarea se înscrie în efortul mai larg de reconstituire a rețelelor istorice românești din Europa Centrală, demonstrând că istoria valahilor nu poate fi înțeleasă decât într-un cadru regional și european.

                                                             Prof.Tinel Popescu

Bibliografie selectivă

Bergmann, Frédéric-Guillaume, Les Gètes. Étude sur l’origine des peuples nordiques, Strasbourg, 1859.

Dobrowolski, Kazimierz, Studia nad kulturą ludową Karpat, Kraków, 1935.

Dragomir, Silviu, Românii din nordul Peninsulei Balcanice în Evul Mediu, București, 1924.

Madgearu, Alexandru, Românii în opera Notarului Anonim al regelui Béla, București, 2001.

Papacostea, Șerban, Românii în secolele XIII–XIV între cruciată și Imperiul Mongol, București, 1993.

Stadnicki, Aleksander, O Wołochach w Polsce, Lwów, 1848.

Țene, Ionuț, Valahi gorali, Vlași, Valašsko. Interpretări istoriografice, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2026.