Criticul literar Ioana Cistelecan, în studiul său dedicat poeziei din temnițele comuniste, scria că „poezia carcerală circumscrie un teritoriu literar limitat și însumează creații ce și-au câștigat atributul de literar…”. Nu sunt de acord cu această opinie limitată estetic. Consider poezia carcerală din perioada comunistă o autentică secțiune literară cu capodopere lirice din cadrul istoriei literare românești. Pe lângă Radu Gyr, Vasile Militaru, Nichifor Crainic sau Traian Dorz, un poet al temnițelor comuniste poate fi considerat și Valeriu Gafencu, numit „Sfântul închisorilor” de Nicolae Steinhardt. Poeziile compuse de Valeriu Gafencu în temnițele comuniste au fost memorate de fratele său de suferință, Ion Ianolide. Versurile au fost scrise în anii grei de detenție, mai ales la Aiud și la Penitenciarul-Spital din Târgu Ocna, locul de unde a trecut la cele veșnice după o grea suferință fizică. „Colindul robului” (cunoscut și sub titlul „Pe malul Trotușului”) este cel mai celebru colind compus de Valeriu Gafencu în închisoare, fiind memorat și salvat de Ioan Ianolide în noaptea de Crăciun a anului 1951, la penitenciarul-sanatoriu Târgu Ocna. Valeriu Gafencu i-a dedicat acest colind părintelui Gherasim Iscu (starețul Mănăstirii Tismana, canonizat recent de Sfântul Sinod al BOR), aflat și el pe patul de moarte în aceeași cameră. Potrivit mărturiei lui Ioan Ianolide, părintele Gherasim era „copilașul” din ultimele versuri, iar chiar în acea noapte de Crăciun duhovnicul a trecut la cele veșnice. Contextul și cadrul compunerii a fost iadul închisorilor comuniste. Sanatoriul-închisoare Târgu Ocna se află chiar pe malul râului Trotuș, de unde transpare și locația din primul vers al colindului. Deoarece deținuților le era interzis să cânte cu voce tare, rugăciunile și colindele se rosteau în șoaptă sau în gând („cântarea lor e mută”). După 1989, versurile salvate în cartea lui Ioan Ianolide au fost puse pe muzică de mai mulți artiști și coruri, una dintre cele mai cunoscute variante fiind interpretată cu success de Dan Vasilescu (Trupa Acum).
„Colindul robului” de Valeriu Gafencu este o poezie cu tematică religioasă, construită în jurul unei idei puternice, revelatoare: Crăciunul poate fi trăit și mai intens în închisoare, dacă sufletul omului Îl primește pe Dumnezeu cu inima curată. Poemul transformă spațiul rece și apăsător al detenției într-un loc al rugăciunii și al întâlnirii cu divinitatea. Gafencu transformă liric celula într-o chilie și pușcăria în mănăstire. Nașterea Domnului de după gratiile închisorii comuniste este o alegorie a identificării prizonierilor, închiși pe nedrept, cu Iisus Hristos. În prima strofă, „robii Domnului” cântă pe malul Trotușului, însă cântecul lor este „mut”. Versul sugerează că suferința și preajma torționară le-a răpit glasul, dar nu și credința puternică. Cântarea izvorăște din durere — este „din suferință smulsă” — și se hrănește din rugăciune. Astfel, suferința nu este prezentată doar ca o încercare, ci mai ales ca o experiență care poate adânci plenar legătura cu Dumnezeu. În iadul concentraționar strălucesc nestematele credinței prin ”crucificarea” trupului și sufletului. Este o paradigmă a poeziei închisorilor comuniste din România.
„Pe malul Trotușului
Cântă robii Domnului
Înjugați cu jugul Lui.”
A doua strofă a poeziei mută accentul de la lumea exterioară la cea lăuntrică. În „inima robului”, Domnul „Își face ieslea Lui”, iar nașterea lui Hristos devine o realitate interioară vie. Ieslea trimite la scena biblică a Nașterii, însă locul ei este acum sufletul celui aflat în suferință. Imaginile luminoase — „flori de crin”, „ceruri”, „rouă” — creează o atmosferă de puritate, pace și binecuvântare, în contrast cu asprimea telurică a închisorii. Roua este emblematică, simbolizând lacrimile prizonierilor, dar și curăția.
„Flori de crin din ceruri plouă
Peste ieslea Lui cea nouă
Și din flori picură rouă.
Stă un copilaș în zare
Și privește cu mirare
O fereastră de-nchisoare.”
În următoarele versuri apare un copilaș care privește „cu mirare” fereastra închisorii. Alături de el se oprește un îngeraș, personaj cu rol de vestitor. Mesajul său răstoarnă opoziția dintre palat și temniță: „Azi Crăciunul s-a mutat / Din palat la închisoare”. În logica poeziei, adevărata sărbătoare nu depinde de fastul locului, ci de prezența lui Hristos. Închisoarea devine astfel locul Praznicului, fiindcă acolo se află „Domnu-ntemnițat”, iar ”copilul” vine să participe la acest praznic. Corul românilor asemenea ”corului robilor din Aida” cântă „mut”, înjugați la „jugul Lui”. Dar cântarea lor e „mută”, interiorizată, fiind smulsă din suferință și crescută în rugăciune. E o ierarhie a suferinței și o asumare a metanoiei. Valeriu Gafencu face din închisoare o peșteră a Nașterii Domnului, iar Târgu Ocna devine la poet un Betleem real, nu simbolic. E o alegorie: tânărul întemnițat devine Pruncul Hristos, venit la închisoare. În inima robului, Domnul-Prunc ”Își face ieslea”. În acest sens, „robul” poate fi înțeles atât ca omul aflat în captivitate, cât și ca slujitor al lui Dumnezeu sau mai profund un ”îndumnezeit”. Titlul colindului unește astfel condiția concretă a prizonierului cu dimensiunea religioasă a devoțiunii. Succesiunea versurilor conduce de la cântarea suferinței la nașterea lăuntrică a lui Hristos, apoi la apariția ”Pruncului” și la vestirea mesajului îngeresc.
„În inima robului
Domnu-și face ieslea Lui
În noaptea Crăciunului.”
Deci „ieslea” simbolizează primirea lui Hristos în suflet; „florile de crin” sugerează puritatea; „roua” poate evoca binecuvântarea și înnoirea; „fereastra de-nchisoare” marchează granița dintre libertatea din afară și captivitate, dar și posibilitatea unei întâlniri spirituale, spre o libertate dinlăuntru. Dincolo de gratii reînvie semantic Nașterea Domnului în inima și crezul poetului.
„Lângă micul copilaș
S-a oprit un îngeraș
Ce-i șoptește drăgălaș:
«Azi Crăciunul s-a mutat
Din palat la închisoare,
Unde-I Domnu-ntemnițat»”
Antiteza centrală dintre „palat” și „închisoare” reprezintă două spații opuse. Poemul răstoarnă însă ierarhia obișnuită: închisoarea devine locul adevăratei sărbători, în timp ce palatul nu mai este centrul Crăciunului. Domnul „Își face ieslea” în inima robului, iar Crăciunul „s-a mutat” dintr-un loc în altul. Aceste imagini exprimă ideea că sacrul nu este legat de un spațiu material, ci de credința omului. ”Domnul” îmsăși este întemnițat în viziunea poetică.
Versurile scurte, repetițiile și rimele apropiate dau textului un ritm simplu, de colind. Această formă susține caracterul de rugăciune și de cântec al poeziei.
„Și copilul cel din zare
A venit la închisoare
Să trăiască Praznic mare.”
Poezia transmite că sărbătoarea Crăciunului se petrece, înainte de toate, în sufletul celui care suferă recluziunea. Suferința îl apropie pe prizonier de Dumnezeu. Acesta se identifică cu drama hristică. Închisoarea nu poate împiedica apropierea de Dumnezeu, iar suferința, deși apăsătoare, poate deveni locul unei trăiri spirituale intense și transfigurate. Valeriu Gafencu se identifică cu Pruncul la Nașterea Domnului, în Noaptea Sfântă de Crăciun. Versurile transmit mesajul transcendent despre un Hristos de după gratii, fapt ce îmi amintește de poezia lui Radu Gyr, în care Iisus vine în celulă, în noaptea cu lună, să-l cerceteze pe întemnițat. „Colindul robului”, consider că este unul dintre cele mai frumoase și semnificative colinde culte din literatura română. Valeriu Gafencu reușește, prin versuri simple și penetrante, să ajungă la inima cititorului sau a ascultătorului, dovedind că în închisorile comuniste s-au compus autentice nestemate lirice, care au intrat în conștiința publică românească. ”Colind robului” reprezintă o poezie creștină de o autenticitate crudă, fapt ce-i oferă o trăsătură literară originală. Structura lirică în ritm și și rimă nu este veetustă, ci perenă prin mesaj. Valeriu Gafencu nu a fost doar Sfântul Închisorilor, ci și un autentic poet creștin, care bate la ușa istoriei literaturii române, la secțiunea poezia creștină din universul carceral românesc.
Ionuț Țene
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:

