Vot electronic în Diaspora, ambasadori aleşi de românii din ţările gazdă

După 2002, de când s-au eliminat vizele pentru români în UE şi, mai ales, după 2007, când ţara noastră a devenit membră cu drepturi depline în construcţia europeană, peste patru milioane de cetăţeni ai României au plecat şi trăiesc în ţările occidentale ale continentului nostru. Românii s-au aşezat masiv în Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa şi Anglia. Ei au devenit deja o minoritate în aceste ţări, care cer drepturi politice şi reprezintă o forţă economică sau culturală substanţială. Putem vorbi de Diaspora ca o a Treia Românie. Fostul premier suedez Carl Bildt a postat pe twitter o hartă a Europei în care românii sunt a patra minoritate ca importanţă din cadrul ţărilor membre ale UE şi prima minoritate în ţări ca Italia sau Spania. Deocamdată, noi nu percepem importanţa geo-politică pentru România, că are o minoritate importantă peste hotare, ce va deveni un jucător politic şi economic în ţările gazdă. Românii au simţit forţa Diasporei la alegerile prezidenţiale din 2009 şi 2014, când românii de peste hotare au impus preşedintele. De aceea, românii din Diaspora trebuie responsabilizaţi faţă de Ţara Mamă, România.

În primul rând, Parlamentul României trebuie să adopte legea votului electronic pentru românii din Diaspora pentru ca aceştia să poată vota fără să mai stea la cozi interminabile în faţa ambasadelor. Noua lege trebuie să prevadă că cetătenii români care doresc să voteze electronic trimit prin poştă sau depun personal o cerere adresată primăriei de la domiciliul sau reşedinţa lor, respectiv reprezentanţei diplomatice sau consulare in cazul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate (cerere de inscriere în Registrul Electoral Electronic). Ministerul de Interne va transmite solicitantului, prin intermediul primariilor sau reprezentanţelor diplomatice/consulare, un token (dispozitiv care generează parole de identificare cu data de expirare scurtă pentru utilizatorul acesteia, folosit pentru autentificarea în sistemul de vot) – pe model de sistem e-banking. Mai mult, BOR trebuie să înfiinţeze noi episcopii şi protopopiate pentru comunităţile româneşti din Diaspora ca să menţină coeziunea spirituală şi religioasă a românilor din UE. Şi nu în ultimul rând, MAE trebuie să numească pe viitor ambasadori în marile capitale europene după consultarea membrilor comunităţii româneşti din ţările gazdă. E absurd să se mai numească ambasadori, fără ca puternicile comunităţi româneşti din Italia, Spania, Austria sau UK să fie întrebate şi consultate. Ambasadorii nu mai pot fi nominalizaţi de Bucureşti la Roma sau Madrid fără ca românii din aceste capitale să fie consultaţi. Democraţia impune o decenţă a centralei MAE în vederea consultării românilor din ţările în care numeşte ambasadori, care au devenit puternice minorităţi ce reglează politica locală şi centrală din ţări ca Spania, Italia sau chiar Austria. E absurd ceea ce se întâmplă la Ambasada României din Viena spre exemplu, care duce o politică de învrăjbire subtilă între rezidenţii români şi a asociaţiilor româneşti şi ignoră pe motive subiective, singurul ziar tipărit românesc „Jurnalul Românesc”, ce a devenit cea mai citită şi respectată publicaţie a românilor din Austria. Pe viitor, nominalizarea de către centrala MAE a ambasadorului de la Viena trebuie făcută cu consultarea importantei comunităţi româneşti din Austria. Diaspora, a Treia Românie nu mai poate fi ignorată de către Bucureşti.

Ionuţ Ţene